Fostul lider PNL Theodor Stolojan a afirmat la Prima Tv, că sistemul fiscal din România are mai multe probleme, una fiind legată de faptul că ţara noastră nu colectează din TVA la 35 de procente din ceea ce ar trebui. De asemenea, au fost create multe excepţii fiscale, valoarea acestora ajungând la 60 de miliarde de lei.
Theodor Stolojan a fost întrebat, duminică, la emisiunea Insider Politic, dacă ar fi premier, pentru ce măsură ar opta, între cota unica şi impozitul progresiv.
“În primul rând, aş vrea să vă spun că cota unică sau cotă progresivă nu e o chestie că eşti de dreapta sau eşti de stânga. Poţi să ai cotă progresivă în care cota maximă să fie 10 % şi cota minimă 5 %, ceva. Cam ce are în vedere PSD-ul. Poate nu chiar aşa, dar PSD-ul zice până la nu ştiu ce să fie chiar zero, iar pragul maxim să fie undeva 14. Păi sigur că asta numai progresiv nu e. Progresiv e cum este în Franţa, cum e în Marea Britanie, de exemplu. Fiul meu, care e cercetător în nano-tehnologie în Marea Britanie, îmi spune: ”La mine, ce depăşeşte, nu ştiu cât îmi ia, 45 %”. Aia înseamnă progresiv”, a afirmat Stolojan, potrivit news.ro.
El a dezvăluit că a întrebat în cadrul Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal dacă această reformă fiscală este cea care trebuie făcută şi cea care a fost asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
“Am avut o discuţie foarte serioasă în Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal în momentul în care preşedintele partidului şi primul ministru al Guvernului, domnul Nicolae Ciucă, a venit cu înţelegerea la care s-a ajuns cu PSD-ul, în care, sigur, măsurile cunoscute, nu? Iar eu am venit şi am întrebat şi am ridicat următoarea problemă: Ceea ce facem acum este parte a reformei fiscale care trebuie făcută în România şi la care ne-am angajat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, program care asigură României undeva 29 miliarde de euro şi răspunsul a fost da? Este ceea ce putem face acum, pentru că reforma întregului sistem fiscal din România are două mari componente care sunt prevăzute clar în acel program”, a transmis Stolojan.
El a precizat că prima componentă este îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor.
“Să îmbunătăţim administrarea, să colectăm într-adevăr impozitele şi taxele care ar trebui datorate, potrivit legislaţiei actuale. De exemplu, Uniunea Europeană face evaluarea cât nu colectează fiecare ţară din TVA. România e campioană. Deci, noi nu colectăm din TVA undeva la 35 de puncte procentuale din ce ar trebui să colectăm. Asta înseamnă vreo 7 miliarde de euro. De ce nu colectăm? Din n motive, mi-e şi greu să vă spun, uneori nici nu înţeleg cum se poate aşa ceva: evaziune, problema cu cerealele pe care care le scot din ţară, le introduc din nou în ţară, e o întreagă afacere aici”, a explicat fostul premier.
El a mai afirmat că trebuie revizuit sistemul fiscal. “A doua componentă este revizuirea sistemului fiscal, legislaţie deoarece pur şi simplu am creat atâtea excepţii fiscale pe care, dacă le calculezi, toate excepţiile, am ajuns la vreo 60 de miliarde de lei, undeva peste 12 miliarde de euro excepţiile numai. Am ajuns la situaţia incredibilă în care aproape 800.000 de angajaţi, nu că nu plătesc impozit pe venit, nu plătesc nici contribuţie de asigurări de sănătate. (…) Au pretenţia să aibe asistenţă medicală decentă la standarde europene. Nu poţi să ai o asemenea economie. O asemenea economie deja e foarte ciudată. Nu mai vorbesc că am foarte multe categorii de produse, servicii la care am cota redusă de TVA de 9 % la 5 % . Sistemul fiscal din România a devenit profund inechitabil. Aproape 800.000 de oameni nu plătesc impozit pe venit”, a afirmat Stolojan.
Întrebat dacă ar scoate aceste excepţii, fostul premier a răspuns: “Categoric. Dar Guvernul are de gând să le scoată gradual şi a început. A redus până la 30.000 salariul la care se aplică excepţia, nu era nicio limită înainte. A început, ca să spun aşa, bucăţică cu bucăţică, când aici e vorba de întregul ansamblu de rejudecat”, a precizat Stolojan.
El consideră că sistemul este ineficient şi incorent. “Este ineficient din moment ce, iată, nu încasez atâta la TVA, ceva se întâmplă. Îmi lipsesc şapte miliarde din buget, unde sunt banii ăştia? Nu se poate ANAF-ul, Ministerul Finanţelor să nu identifice, să punem ordine aici. Este incoerent. De ce agricultorii sunt scutiţi şi nu medicii şi medicii care ne-au salvat în COVID şi pare că ne salvează din nou, dacă Doamne Fereşte, iar vine un val, de ce nu şi medicii să fie scutiţi, că şi medicii pleacă din ţară şi aşa mai departe. A devenit incoerent. De ce ăia şi nu şi ăştia?”, a afirmat fostul premier.
Theodor Stolojan consideră că măsurile de austeritate nu le iei pentru că vrei, ci pentru că te obligă piaţa, precizând că în momentul în care piaţa internaţională şi piaţa de capital din ţară vor avea percepţia că România nu este ok, atunci finanţarea se opreşte şi intri în măsuri de austeritate chiar dacă vrei sau nu vrei.
“Ce înseamnă a subvenţiona? Înseamnă că eu le dau la un alt preţ mai mic decât cel care e reglementat de piaţa liberă. Asta înseamnă că mesajul pe care îl dau firmelor şi populaţiei e: ”Fraţilor, mergeţi ca până acum, nimic nu s-a schimbat!”. Nu ăsta e mesajul corect economic. În mod normal, din punctul meu de vedere, dacă asta e noua realitate economică şi asta este, cu preţuri mari la ţiţei, la gaze naturale, ele trebuie lăsate să se reflecte în întreaga economie”, a afirmat Theodor Stolojan.
El a precizat că România a frânat propagarea în întreaga economie a influenţei preţurilor la energie,
“Discutăm de o nouă repoziţionare a tuturor preţurilor relative din economie, ţinând seama de această realitate nouă la energie, inclusiv preţul forţei de muncă, salariile, totul, inclusiv toate veniturile sociale, persoane cu dizabilităţi, totul trebuie recalibrat la această realitate nouă. Sigur că unele firme pot ce pot să împingă mai departe influenţa negativă în costuri la produsele sale, altele nu pot şi trebuie să mai reducă din profituri, altele dispar pur şi simplu dar, apar altele noi. Ăsta este procesul economic pe care noi la ora actuală, ce am făcut, l-am frânat. Vedeţi, ultimele date de inflaţie sunt 15 %, dar în condiţiile în care eu am frânat propagarea în întreaga economie a influenţei preţurilor la energie, în special la ţiţei, produse petroliere, gaze naturale. Sigur că din punct de vedere social nu e uşor de acceptat acest raţionament economic, dar până la urmă ajungi acolo”, a explicat fostul premier.
El consideră că măsurile de austeritate nu trebuie luate de guvernanţi, ci pentru că ne va obliga piaţa.
”A fost declaraţia următoare făcută şi de preşedintele ţării şi de alţi oficiali: ”Noi nu vom accepta de data asta măsuri de austeritate, pentru că ele ne duc în recesiune, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în 2008 – 2009”, ceea ce e corect din punct de vedere politic şi social. Din punct de vedere economic, însă, măsurile de austeritate nu le iei că vrei tu, le iei, ne obligă piaţa. În momentul în care piaţa internaţională şi piaţa de capital din ţară va avea percepţia că România nu e ok, în momentul ăla finanţarea se opreşte, finanţarea deficitului comercial extern, finanţarea deficitului bugetar şi atunci intri în măsuri de austeritate vrând-nevrând. Adică, nu poţi să laşi o economie să înceapă să se descurce haotic, începi să iei măsuri”, a mai afirmat fostul lider PNL.
Stolojan a mai fost întrebat dacă el crede că vom ajunge la raţionalizarea gazelor naturale în această iarnă.
“Nu, nu vom ajunge. Sigur în măsura în care întârzie exploatările din Marea Neagră, e posibil să avem unele probleme de a reduce în anumite perioade activitatea unor întreprinderi mari consumatoare de gaz natural, dacă nu şi-au luat ele singure măsura să reducă, cum s-a întâmplat cu combinatul de îngrăşăminte de la Târgu Mureş. Dar fac o paranteză. Asta nu înseamnă să nu ajut, dar trebuie să ajut punctual. Eu nu mai pot să consider populaţia, cetăţenii României, ca o masă cam de aceeaşi putere. Avem circa 1.000.000 de angajaţi care câştigă peste 1000 de euro net în mână, başca fel de fel de alte bonusuri, beneficii pe care Guvernul încearcă acum să le limiteze. Pe cine ajută, să zicem, subvenţia la combustibil pentru toată lumea. Ăia cu maşini, cu SUV-uri? Vreau să îi ajut pe cei cu venituri modeste, da, dar de fapt, cel mai mult îi ajut pe ăştia care au maşini, super maşini, care consumă foarte mult”, a mai declarat Stolojan.
Stolojan consideră că dacă guvernanţii doresc să plafoneze preţul la carburanţi, trebuie să reducă din accize şi din TVA sau să reducă din preţul la care ar trebui să vândă producătorul. El a explicat că dacă este redus preţul, atunci producătorul nu mai importă şi România intră în haos, iar dacă se reduce din accize sau TVA, atunci încasările sunt mai mici.
Theodor Stolojan a fost întrebat, la emisiunea Insider Politic, dacă ar fi acordat subvenţia la carburant.
“Eu n-aş fi acordat-o deloc. Iată, acum a scăzut preţul barilului de petrol, în mod normal ar trebui să vedem o scădere la pompă, dar nu o vedem, pentru că companiile îşi fac socoteala că bun, a scăzut, dar va creşte din nou. Şi atunci de ce să se mai încurce? Au şi aceşti 50 de bani, lumea vede că preţurile nu mai sunt la 9 lei şi ceva, sunt la 8 lei şi ceva. Toată lumea pare mulţumită, de fapt, nimeni nu-i mulţumit, nici companiile, nici consumatorii care cumpără benzină, motorină. Eu pot înţelege din punct de vedere social că Guvernul trebuia să facă ceva, să răspundă la nemulţumire, dar dacă analizăm economic problema, atunci ajungem la următoarele concluzii. Nu este vorba de o creştere temporară a preţului la ţiţei, a fost acum doi ani barilul sau butoiul de ţiţei era 44 – 45 de dolari şi acuma este în jur de 100, peste 100. Asistăm la o nouă realitate economică, nu poţi să o ignori şi nu poţi să izolezi România, economia, populaţia, firmele de această realitate economică nouă. Sigur, pot să iau nişte măsuri o perioadă de timp”, a explicat Stolojan.
El a mai fost întrebat dacă poţi să subvenţionezi la nesfârşit preţul benzinei.
“Categoric nu şi nici nu-i bine chiar dacă aş avea resursele de a subvenţiona pe care nu le am, însă, sigur, statul încasează mai multe TVA, mai multe accize, dar practic nu poţi să subvenţionezi întreaga economie, întreaga populaţie. Şi nu este bine. De ce? Pentru că din moment ce ştim că această creştere a preţurilor la ţiţei nu este temporară, ci e pe o perioadă lungă de timp, atunci trebuie ca economia să se ajusteze la această nouă realitate economică. Ce înseamnă să se ajusteze? Păi, uite-te, dacă te uiţi până şi când mergi în sate, vezi că oamenii au început să îşi pună panouri pe case. Perfect. Asta e măsura corectă pe care trebuie să o subvenţioneze statul din sutele milioane de euro pe care le primim, miliarde de la Uniunea Europeană, fiecare gospodărie care poate să îşi pună panouri fotovoltaice să-i finanţezi integral această acţiune. Asta e o măsură corectă şi corespunde şi tendinţei generale de a trece la o economie verde”, a mai declarat fostul premier.
Theodor Stolojan a mai afirmat că sistemul actual de pensii în România, în care cei care muncesc plătesc contribuţia din care se achită pensia, nu mai este viabil şi a precizat că trebuie trecut la sistemul în care fiecare angajat are propriul fond de pensii. El consideră că pensiile speciale reprezintă nemernicia politicienilor.
“Da, întrebare dificilă, dar acum, nefiind în guvern, sigur că răspunsul meu e mult mai simplu şi încă o dată e bazat pe economie, pe criterii economice. România, iar e greu, că e greu de înţeles, nu se vrea să se înţeleagă de multe ori. România e un caz unic în Europa, care demonstrează că în secolul XXI în condiţiile actuale pentru România, sistemul introdus de Bismark acum 100 şi ceva de ani, în care cei care azi muncesc plătesc o contribuţie pentru asigurări de pensii din care se plăteşte pensia la cei care azi sunt la pensie, deci un transfer între generaţii, nu mai e viabil în România”, a afirmat Stolojan.
El a explicat şi de ce nu mai este bun acest sistem pentru ţara noastră. “Pentru că România a ajuns la situaţia în care e aproape 1 la 1, unul care azi e activ şi plăteşte contribuţii pentru pensii la unul care e pensionar. Deci, gândiţi-vă, dacă vrei să ai 50 % mărimea pensiei din mărimea salariului mediu pe economie, ar trebui ca cel care e muncitor azi activ să plătească 50 % din salariu contribuţia de pensie. Era valabil sistemul când aveam 10 care munceau şi 1 care primea pensie şi atunci plăteai ca să aibă să zicem, 50 % din salariul mediu plăteai 5 %, nu? Dacă avea doar 5 plătea 10 la sută, cinci muncitori la un pensionar. Deci noi suntem cam în situaţia de 1 la 1. Dacă vrei ca pensionarul, pe pilonul 1 vorbim, să aibă cât de cât o pensie, atunci trebuie să intervină statul, să plătească această diferenţă, că nu poţi să-i pui ăstuia care munceşte… şi aşa contribuţia este 25 % pentru pensie”, a precizat fostul premier.
El a afirmat că trebuie trecut la sistemul în care fiecare angajat îşi constituie propriul fond de pensii.
“Deci răspunsul economic pentru cazul României este următorul. Trebuie trecut cât mai rapid la sistemul în care fiecare individ, când îşi începe viaţa activă, începe să-şi constituie propriul fond de pensii. Deci, ceva de genul pilonului 2. (…) Sigur, în momentul când ieşi la pensie există un sistem de asigurare, în sensul că se ştie statistic pe cifrele mari, se ştie cât e durata de viaţă a unei generaţii şi se fac asemenea calcule, deci cu genul pilonului 2 pentru România, acolo ar trebui să trecem. Din păcate, dacă muţi contribuţiile spre pilonul 2 sigur, cineva trebuie să finanţeze pensionarii care se află în viaţă şi acest lucru nu îl poate face decât statul alocând venituri, face şi acum, alocă cam un sfert din ce e nevoie pentru pensii. Deci suntem în această situaţie în care acum se caută nişte soluţii din astea, în care de fapt se încearcă menţinerea unui anumit standard de viaţă al pensionarilor, mărind valoarea acelui punct de pensii. Sistemul după contributivitate este corect şi ar trebui aplicat”, a precizat Stolojan.
Întrebat despre faptul că sunt foarte multe pensii speciale, fostul lider PNL a răspuns: “Asta este nemernicia politicienilor români. Este vina exclusivă a politicului care a creat aceste grupuri de pensii speciale pentru parlamentari, pentru primari, care s-au amânat, pentru judecători, procurori. Dacă luăm cazul unui judecător, el deja are leafa şi pe bună dreptate, are o leafă mult mai mare decât leafa medie din economie, 18-20.000. Şi o pensie ar avea mult mai mare, dar şi-au creat într-un anumit moment, având o anumită influenţă în Parlament, şi-au creat un sistem care te conduce la un moment dat, pentru că anomalia apare şi când începi să ai pensia mai mare decât salariul pe care l-ai avut. Avem atâtea cazuri. Astea trebuie corectate. În Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzută această reformă. Să vedem dacă vor avea curaj politicienii să o facă”.
El a subliniat că politicienii ”vor trebui să facă ceva”.
“Vor trebui să facă ceva. Ceva se face de o măsură, cum am făcut de multe ori în România. Să zicem că am făcut, dar n-am făcut cum trebuie. Acuma eu-s optimist. De ce vă spun că sunt optimist? Pentru că viaţa mi-a arătat în decursul timpului că România face în cele din urmă ceea ce trebuie, mai târziu ca alte ţări şi cu costuri mai mari”, a mai transmis Stolojan.
