Prezentarea strategiei de apărare în plenul Parlamentului de luni după amiaza de către președintele României, Klaus Iohannis, a reprezentat un discurs plat, vorbe în vânt, clișee, teorii, pur și simplu texte pe care poți să i le citești unui copil ca să îl plictisești până adoarme. Cam asta a fost starea generală în privința discursului președintelui.
În ceea ce privește conținutul strategiei, aceasta ridică multe semne de întrebare mai degrabă din punct de vedere al politicului și al separației puterilor în stat. Dacă e să ne gândim bine, economia, educația sau mediul, fac parte din atribuțiile Guvernului, nu ale Președintelui. Însă, acestea, prin strategia prezentată de președintele Iohannis sunt incluse.
Chiar și fostul președinte Traian Băsescu spunea că domeniile privind educaţia, cultura, mediul nu erau în Strategia naţională de apărare iar introducerea acestora în textul noii strategii, transmisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis, este o greşeală. Pe lângă Traian Băsescu, un critic declarat al acestei strategii este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a spus foarte clar că documentul propus de Klaus Iohannis intervine peste atribuțiile Executivului.
Însă, lăsând la o parte aceste referiri la partea tehnică, din discursul președintelui Iohannis nimeni nu a reținut altceva decât atacul la Victor Ponta și la Parlament.
„Am propus Parlamentului un parteneriat care să redea cetățenilor încrederea. Sunt proiecte care au fost duse la bun sfârșit, fapt ce se cuvine apreciat. Nu sunt foarte mulțumit de toate rezultatele, dar sunt conștient că s-a găsit un minim numitor comun (…)
Am spus la început că România își va găsi treptat acea stare în care e normal să respecți legea, în care e normal să ai un minimum de decență în politică și să faci un pas în spate atunci când afectezi imaginea propriei țări, în care e normal să separi instituțiile de persoane particulare. Indiferent cât de mult îi rezistă unii acum, suntem deja pe acest drum, iar acest moment nu va întârzia să vină”, a spus Klaus Iohannis în Parlament.
Într-un mod mai subtil, dar ideea păstrându-se, când l-am auzit pe Klaus Iohannis în Parlament ducându-și propriile războaie personale, parcă îl auzeam pe Traian Băsescu în zilele lui bune. Diferența era că Traian Băsescu spunea lucrurilor pe nume, nu se ascundea după deget.
Klaus Iohannis spune că a cerut un parteneriat cu Parlamentul prin care să redea încrederea cetățenilor. Problema este următoarea: atacând Parlamentul de fiecare dată, nu oferi credibilitate. Mai grav e atunci când ataci Parlamentul pentru că își respectă o atribuție constituțională, de a da sau nu aviz pozitiv pentru arestarea unui parlamentar.
Dacă e să ne luăm după evenimentele petrecute în ultimele șase luni, putem observa că cel care nu și-a respectat parteneriatul, atacând în mod constant Parlamentul, a fost chiar Klaus Iohannis.
Problema României, enunțată timp de 10 ani, a fost aceea că de la Cotroceni se atacau în mod constant instituțiile statului român: Parlament sau Guvern. Mai mult, dacă e să ne aducem aminte, PNL, pe vremea când era în USL, critica atacurile venite de la Cotroceni, spunând că astfel se decredibilizează instituția legislativă a României. Acum, când ei au președintele României, PNL a cam uitat de aceste lucruri și încurajează aceste gesturi ale șefului statului.
Klaus Iohannis ne promitea o politică altfel, o politică diferită de cea a lui Traian Băsescu. Până acum lucrurile sunt total în contradicție cu ce a declarat în campanie, văzând tot mai multe excese similare cu cele ale lui Traian Băsescu.
