În campania pentru alegerile locale PSD și PNL și-au împărțit deja electoratul. Liberalii merg mai degrabă pe mâna bugetarilor, în timp ce social-democrații încearcă să țină aproape pensionarii.
PNL și PSD își împart electoratul
Chestiunea măririi pensiilor cu 40% a fost un cartof fierbinte al guvernării PNL. Legea fusese propusă chiar de PSD. Cum pandemia a venit peste noi și toți specialiștii în economie aveau previziuni sumbre, liberalii au trebuit să ia o decizie în privința legii respective. Plăcinta era pur și simplu prea mică pentru a mulțumii pe toată lumea. Așa că PNL a venit cu propunerea măririi pensiilor doar cu 14%, propunere ce a stârnit imediat reacții din partea PSD care încearcă să își conserve electoratul pensionar. Desigur, în contextul pandemiei și a efectelor acesteia asupra economiei – pierderi de locuri de muncă, șomaj tehnic etc. – mărirea pensiilor cu 40% ar fi reprezentat o măsură complet iresponsabilă.
Lucrul acesta a fost spus răspicat și de către instituții financiare europene care au atras atenția asupra situației economice din țară. PNL ar fi avut totuși câteva variante la dispoziție pentru a susține o mărire a pensiilor ceva mai consistentă decât cei 14% propuși acum. În primul rând, în același context al pandemiei, liberalii puteau reduce aparatul bugetar al țării. PSD a crescut numărul bugetarilor de vreme ce aceștia reprezentau un bazin important din electoratul social-democrat. PNL nu a luat nici o măsură pentru diminuarea acestui aparat bugetar uriaș, despre care până și Teodorovici spunea că este suprapopulat, iar munca unora se rezuma strict la plimbatul hârtiilor.
Liberalii aveau toate justificările posibile la îndemână: solidaritatea cu sectorul privat acolo unde pandemia a dus la concedieri masive, situația excepțională din țară în contextul pandemiei, esențializarea personalului și reducerea acestuia pentru acoperirea nevoilor urgente. Liberalii nu au făcut însă lucrul acesta. Asta pentru că au încercat să transforme bugetarii în propriul electorat. Concedierile din sectorul public ar fi reprezentat o măsură nepopulară. PSD putea recupera acest segment de electorat dacă PNL lua această măsură. Cu toate că ea ar fi relaxat cheltuielile bugetare, liberalii ar fi pierdut o felie substanțială din electorat. Așa că nu au operat nici un fel de modificări în sectorul public. Cum banii însă nu ajungeau și pentru mărirea pensiilor cu 40%, liberalii și-au asumat pierderea voturilor multor pensionari, calculând probabil că bugetarii reprezintă segmentul mai important din punct de vedere electoral.
Acum social-democrații încearcă să recupereze pensionarii de partea lor, sprijinind legea rectificării bugetare, adică o mărire a pensiilor cu 40%. Totul ține de calculele politice făcute în contextul alegerilor locale și parlamentare. Cum însă PNL nu a redus aparatul bugetar, iar PSD nu vrea să renunțe la ideea majorării pensiilor cu 40%, finanțele țării sunt cele puse pe muchie de cuțit. Așa cum am spus, plăcinta nu era de la început suficient de mare pentru a mulțimii pe toată lumea. În final, în ciuda calculelor politice, povara fiscalității va cădea tot pe umerii cuiva. Din tot acest joc electoral cetățenii au în final de pierdut.
