Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, continuă disputa cu șeful statului, Klaus Iohannis, pe tema noii Strategii de Apărare Naționale.
Reamintim că Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015 – 2019 a fost votată plenul Parlamentului cu 282 de voturi ”pentru”, o abtinere si un vot impotriva.
Prin intermediul unui comunicat de presă remis PSnews.ro, liderul ALDE precizează că Strategia de Apărare adoptată marți de Parlament contrvaine prevederilor constituționale.
”Preşedintele României a adresat Parlamentului solicitarea pentru aprobarea Strategiei naţionale de apărare a României în temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României.
Unele din formulările şi direcţiile de acţiune indicate în Strategie contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie, motiv pentru care consider că ar fi fost necesar ca Parlamentul să adopte o hotărâre de respingere a documentului.”, precizează președitele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prin intermediul unui comunicat de presă.
Unul din motivele invocate de Tăriceanu este acela că strategia de apărare a lui Iohannis reprezintă o ”extindere a puterii prezidențiale dincolo de litera și spiritul Constituției”, având în vedere că Președintele vrea să controleze domenii aflate în resortul Guvernului.
”(…) Strategia de apărare este în fapt o strategie de extindere a puterii prezidenţiale dincolo de litera şi spiritul Constituţiei.
Pe lângă abordările tradiţionale, Strategia include explicit în sfera apărării şi alte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură. Pe această cale, Preşedinţia pare să-şi asume, cel puţin cu titlu de instanţă de monitorizare şi control, atribuţii care sunt de resortul Guvernului. Cu alte cuvinte, Strategia sugerează trecerea către o republică prezidenţială, prin extinderea explicită a autorităţii prezidenţiale: „Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă … în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice … reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice”.
Dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conţine aproape toate materiile constituţionale ce cad în responsabilitatea Guvernului: „Promovarea liberei iniţiative şi protejarea proprietăţii private, asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivităţii prin diminuarea factorilor care afectează buna funcţionare a mediului de afaceri, asigurarea transparenţei pieţelor autohtone şi a capacităţii de funcţionare interconectată a lor cu cele externe, asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale ţării, dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri, consolidarea capitalului autohton, creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situaţii de urgenţă, modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul acestui sistem, corelarea politicilor privind piaţa muncii cu cele din educaţie şi sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă, adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel teritorial”.
Prin asumarea ca misiune a „apărării şi consolidării democraţiei constituţionale şi a statului de drept”, Strategia adoptă o atitudine paternalistă faţă de Puterea Judecătorească, ce pare să devină astfel un nou domeniu al atribuţiilor prezidenţiale.
De asemenea, Strategia încalcă principiul nulităţii mandatului imperativ al parlamentarilor, indicând forma şi conţinutul legislaţiei pe care aceştia ar fi chemaţi să o adopte la indicaţia Preşedintelui: „O condiţie necesară pentru operaţionalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, care să ţină cont, pe lângă deficienţele relevate în timp, de noile ameninţări şi de nevoia de respectare a drepturilor şi libertăţilor civile. În vederea atingerii obiectivelor şi realizării direcţiilor de acţiune asumate prin prezenta Strategie, instituţiile cu responsabilităţi în domeniile respective vor elabora strategiile, programele şi planurile sectoriale de activitate subsecvente”., explică Tăriceanu în cadrul unui comunicat de presă remis PSnews.ro.
