Se pare că președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, nu dă doi bani pe românii din Ucraina, iar la nervi a scăpat un porumbel cât barza, declarând că începe să-l regrete pe fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
Cel puțin aceasta reiese dintr-o stenogramă a ședinței pe care Biroul Permanent al Senatului a ținut-o pe 13 septembrie (textul integral îl găsiți AICI). Pe scurt, lucrurile stau în felul următor: opoziția PNL-PMP a pledat insistent pentru rezolvarea situației create în urma restricționării de către Kiev a învățământului în limba română. În schimb, puterea PSD-ALDE s-a agățat de tot felul de chițibușuri procedurale, dând impresia că vrea să tergiverseze soluționarea crizei. Mai mult: insistențele aleșilor din opoziție l-au iritat pe Tăriceanu, care a ajuns până într-un punct în care a dat de înțeles că era mai bine pe vremea lui Zgonea, când lucrurile se petreceau mai expeditiv.
Amintim că Valeriu Zgonea a fost exclus din PSD (și, pe cale de consecință, dat jos de la președinția Camerei) în aprilie 2016, ca urmare a unor acuzații de colaborare cu serviciile secrete. Marți seară, președintele Comisiei SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, a declarat că un fost președinte al Camerei Deputaților ar fi fost susținut de către Serviciul Român de Informații, informația fiind obținută în urma primei audieri la comisie a colonelului în rezervă Daniel Dragomir.
DETALII AICI: UPDATE Zeci de persoane, așteptate la audieri / Fost șef al Camerei, susținut de SRI?
Revenind la subiectul momentului, vă prezentăm integral replicile senatorilor din conducerea forului parlamentar superior, care s-au certat pe problema etnicilor români din Ucraina, așa cum apar ele în stenograma amintită:
„Domnul Ben-Oni Ardelean: Mulţumesc foarte mult. Având în vedere situaţia extrem de gravă din Ucraina, propun BPR-ului să ceară comisiilor de politică externă, ambele diaspora şi afaceri europene să editeze, să redacteze o rezoluţie care să fie supusă plenului reunit al Parlamentului legat de această problematică. Eu cred că este important să jucăm extrem de dur în această chestiune, în care discutăm de jumătate de milion de români, şi o rezoluţie din partea Parlamentului aprobată astăzi în plenul reunit eu cred că este foarte important. Vă mulţumesc.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Da. Domnule Ardelean, subiectul mi se pare într-adevăr important, dar nu ştiu dacă este cazul ca noi, la Biroul permanent, să decidem şi să cerem comisiilor chestiunea aceasta. Ar trebui să vină de la comisii. Este o chestiune de ordin politic. Noi avem ordine de zi. Nu putem să dăm sarcină comisiilor decât dacă în comisie ia cineva iniţiativa. Realmente, eu cred că este nevoie de aşa ceva. Adică putem să sesizăm de o manieră informală preşedinţii de comisie că am discutat acest subiect şi că noi considerăm oportun să se mobilizeze şi să ia atitudine. Da? Bun. Domnul senator Şerban Nicolae.
Domnul Şerban Nicolae: În spiritul susţinerii acestei propuneri, aş fi vrut, aş fi propus ca Grupul parlamentar PNL sau cine doreşte să aibă o asemenea iniţiativă să o facă în scris. De ce: pentru că, aşa cum aţi spus dumneavoastră, Birourile permanente reunite pot să solicite un asemenea proiect de declaraţie a Parlamentului României într-o problemă foarte serioasă şi foarte sensibilă, dar care să fixeze şi câteva repere, inclusiv un calendar – eventual până la data de să se pronunţe, să aibă reuniuni comune comisiile respective, în aşa fel încât lucrurile să fie suficient de limpezi, pentru că este nevoie totuşi să ne mişcăm destul de repede. O reacţie a Parlamentului se impune.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Deci, eu dacă vreţi, vă propun următorul lucru, pentru că este o chestiune politică. În cazuri din acestea, cel mai bine ar fi aşa: liderii de grup, da? Se reunesc, discută subiectul politic, după aceea fac discuţia rapid cu preşedinţii de comisii şi hotărăsc, eu ştiu…, punctajul şi un calendar şi sesizează după aceea, bineînţeles, Biroul permanent. Da? Eu cred că asta este cea mai bună procedură. Da? Vă rog, domnule Ardelean.
Domnul Ben-Oni Ardelean: Având în vedere urgenţa problematicii, şi nu este o chestiune care vine pe o filieră partinică sau alta, ci este o chestiune care am discutat-o câteva persoane care suntem implicaţi în zona de politică externă, şi cred că este extrem de important să avem şi o reacţie foarte rapidă. Am spus… adică trebuie să vedem ce mai putem ce face acum.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Da, domnul Vlase, pe acelaşi subiect. Şi domnul Korodi, da, imediat.
Domnul Petru-Gabriel Vlase: Aici, vă recomand celor care doriţi să vă implicaţi efectiv în această discuţie. Există deja o structură la nivel executiv, care să funcţionează de ceva timp. Luaţi legătura cu ei, eu mă refer la faptul că este bine să discutăm şi cu cei din Executiv, pentru că acolo sunt implicate toate instituţiile statului, care ştiu mai bine subiectul, şi să evaluăm şi cu ei un punct de vedere şi din partea dumnealor. Chiar ieri am avut discuţia asta cu câţiva dintre ei.
Domnul Călin Popescu Tăriceanu: Da, mulţumesc, domnule Vlase. Eu cred că sugestia dânsului, dacă vreţi să avansez puţin, ar fi să existe o coordonare cu Ministerul de Externe, pe formularea poziţiilor. Da. Domnul Ardelean.
Domnul Ben-Oni Ardelean: Deci, inclusiv în delegaţii, aprecieri, am discutat aseară târziu, cu domnul preşedintele delegaţiei, domnul Corlăţean. A ridicat această problemă săptămâna trecută, în APCE. Se cere deja monitorizare la acest nivel. Ministerul de Externe, într-adevăr, monitorizează şi a trimis deja o delegaţie acolo, din păcate la un nivel foarte jos. La nivel de secretar de stat, adică dacă ăsta este nivelul la care noi tratăm o astfel de chestiune, mi se pare extrem de jos. În acest context, cred că o rezoluţie a Parlamentului, în care se cere imperativ rezolvarea de urgenţă a acestei situaţii, eu cred că dă notă de seriozitate şi maximă responsabilitate faţă de cetăţenii români care sunt acolo, sau de românii care sunt în Ucraina, ca să fiu mai precis.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Eu nu am spus astăzi că trebuie, nimic altceva, decât să ştim cum sunt formulate poziţiile de Ministerul de Externe. Ce hotărâm noi aicea, sigur că avem independenţa noastră, dacă ni se pare că ceea ce face Ministerul de Externe la un nivel…..e o părere pe care v-aţi exprimat-o, deci, eu am spus numai, informaţi-vă şi întrebaţi-i ceva, ca să ştiţi, că aşa este normal să existe o coordonare între instituţii, pentru că, în aceste chestiuni foarte sensibile poate este bine să ştim, apăsăm mai mult pe acceleraţie sau mai puţin, da? În funcţie de ce fac şi ei. Domnul Korodi.
Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. A fost puţin mai bogată…, nu prea aţi văzut că am ridicat mâna, de ceva vreme. Cred că lucrul este foarte serios şi trebuie să abordăm cu seriozitate, pentru că este vorba de un sistem de învăţământ care se prăbuşeşte în Ucraina şi afectează toate minorităţile, din păcate, şi cea românească, cea maghiară, slovacă şi aşa mai departe. Ceea ce am discutat ieri în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost un act din partea mea, credem că este important ca grupul, Delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să ceară dezbatere de urgenţă din Plenara din octombrie, cu rezoluţie. Sunt convins şi susţin că Parlamentul României ar trebui să adopte o poziţie foarte fermă pentru că preşedintele Poroşenko încă poate să respingă, adică să nu semneze această lege a educaţiei şi, pe de altă parte, ieri am avut o discuţie cu doamna preşedinte al Comisiei de politică externă, Rozalia Biro, cu care am discutat, şi astăzi va fi o discuţie în Comisia de politică externă despre această problematică, probabil şi cu o propunere de a adopta un text, din partea Camerei sau Parlamentului. Eu cred că trebuie să abordăm această problemă cu seriozitate şi să facem paşi concreţi, pentru că perioada până când Poroşenko poate să respingă este destul de îngustă, scurtă, ca spaţiu-timp şi trebuie să prevenim cât putem, să ia o decizie greşită. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnul Movilă, şi după aceea domnul Pambuccian.
Domnul Petru Movilă: Da. Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă mulţumesc. De fapt, salut întâi discursurile şi aprecierile antevorbitorilor, pentru că sunt în direcţia bună, corectă. Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară a depus o solicitare la Biroul permanent, astfel încât Birourile permanente reunite să convoace o şedinţă de plen reunit unde să se discute situaţia din Ucraina, situaţia şcolilor din Ucraina, şi să adoptăm un document, rezoluţie, declaraţie. Spun acest lucru pentru că nivelul de legiferare din Ucraina este la nivelul Parlamentului, şi nu al Guvernului, de aceea răspunsul şi poziţia trebuie să fie pe măsură, la nivelul tot al Parlamentului. Sigur că Guvernul, corelat cu comisiile de specialitate din Parlament, trebuie să acţioneze, şi trebuie să acţionăm foarte rapid. Sunt salutare propunerile colegilor, dar cu organismele internaţionale unde Parlamentul României are reprezentanţi să aducă în discuţie, să abordeze şi, sigur, să susţină ceea ce este corect de susţinut acolo, dar până atunci este o problemă care ţine strict de România, de relaţiile bilaterale. Chiar declaraţia Parlamentului României trebuie să aibă minimum de principiu – acela că minoritatea română din Ucraina trebuie să aibă măcar acelaşi tratament pe care îl are minoritatea ucraineană din România. Deci, eu vă solicit includerea pe ordinea de zi a documentului scris, cum s-a pronunţat colegul nostru domnul senator Nicolae. Există un document scris în acest sens, şi spuneam: este, dacă vreţi, obligaţia Parlamentului României, pentru că în Ucraina nu este un act de rangul 2, 3 emis de Guvern, ci de Parlament. Vorbim de promovare în Preşedinţie. Cu atât mai mult este urgenţă, au spus colegii noştri. Deci, vă solicit includerea pe ordinea de zi a solicitării noastre privind discutarea în şedinţă comună a acestei probleme şi elaborarea unei declaraţii a Parlamentului României. De asemenea, este foarte important, domnule preşedinte, cum aţi menţionat, ca această declaraţie – nu ştiu dacă informal, chiar oficial, tehnic, pe mecanismele noastre parlamentare, să fie elaborată de comisiile de politică externă, de Comisia pentru românii de pretutindeni, poate chiar şi Grupul de prietenie cu Ucraina implicat. Mulţumesc mult.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Da. Domnul Pambuccian.
Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, chestiunea aceasta este o chestiune extrem de serioasă, pentru că ea vizează pe termen mediu păstrarea identităţii comunităţilor româneşti, a identităţii naţionale a comunităţilor româneşti din Ucraina. Adică nu este o chestiune de joacă! Eu am avut discuţii şi în Ucraina şi în România cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti. Situaţia lor nu era nici atunci una simetrică în raport cu situaţia în zona asta de păstrare a identităţii; nu discut de alte tipuri de drepturi la care nici nu se gândesc ei. Dar, discutând strict în zona aceasta de păstrare a identităţii, nici înainte nu era simetrică cu cea a minorităţilor din România, în care se include şi cea ucrainiană. Acum, disimetria riscă să crească foarte mult, şi eu nu cred că scrisorile şi declaraţiile sunt suficiente. Ele sunt bune, dar cred că ar trebui ca o delegaţie a Parlamentului României să se deplaseze în Ucraina şi să aibă discuţii foarte serioase acolo cu cei care pot decide în ultimul ceas; şi cu Preşedinţia, dar şi cu Parlamentul, pentru că legea poate fi amendată. Legile nu sunt imuabile. Cred că trebuie să epuizăm absolut toate căile care ne stau la dispoziţie. Este o chestiune care, pe termen mediu, atunci când se va întâmpla şi vom privi înapoi, s-ar putea să nu avem nicio justificare că nu am făcut toţi paşii posibili în momentul acesta. Deci, eu vă propun o acţiune mult mai amplă aici. Vă mulţumesc.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Da. Mulţumesc şi eu. Constat că pauzele lungi, vacanţele nu sunt bune, pentru că lumea vine cu mare poftă de discuţie, eu v-am propus ceva, eu nu pot să impun, liderii grupurilor parlamentare, reuniţi-vă, Comisia de politică externă şi românii de pretutindeni şi afacerile europene şi învăţământ şi ce mai vreţi voi, că sunt toate implicate, reuniţi-vă, stabiliţi un calendar de acţiuni, o poziţie, consultaţi-vă cu Ministerul de Externe şi îi dăm drumul cât se poate de repede. Nu am absolut nimic împotrivă, vă împărtăşesc îngrijorarea şi preocuparea pe care o aveţi toţi. Este firesc. Dar haideţi să nu mai discutăm aşa mult, şi să facem. Deci, la treabă! Intrăm în ordinea de zi, dacă….
Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, îmi cer scuze, vă rog să supuneţi la vot.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule Movilă, nu supun nimic la vot, că nu am ce să supun la vot! După ce comisiile vin cu un document către Biroul permanent, supunem la vot. Să ştiţi că încep să-l regret eu personal pe Zgonea, că stăm şi discutăm şi le batem în cap de nu ştiu câte ori!
Domnul Petru Movilă: Este vorba de includerea pe ordinea de zi a documentului, domnule preşedinte.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Ce să supun la vot? Spuneţi!
Domnul Petru Movilă: Deci avem un document, Partidul Mişcarea Populară, depus la secretariatul Biroului permanent, prin care solicităm convocarea Camerelor reunite pentru o dezbatere pentru situaţia din Ucraina şi, sigur, cum aţi spus dumneavoastră, pasul următor, comisiile de specialitate enumerate să furnizeze un document pe care, ulterior, Parlamentul să îl adopte. Mi se pare un lucru foarte corect în sensul tuturor celor afirmate aici. Mulţumesc.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul Movilă. Raluca, ţine-ţi mâna jos, sub masă. Cinci voturi pentru. S-a respins. Eu vreau să vă rog ceva. Îmi cer scuze că la ora 11 şi un sfert am primirea unui ambasador, am crezut că o să dureze mai puţin, la zece şi un sfert, scuzaţi-mă, am să îl rog pe domnul vicepreşedinte Iordache să preia conducerea şedinţei. Înainte de a pleca, supun atunci votului ordinea de zi cu propunerile care au fost adoptate, ca să putem intra în dezbateri. Cine este pentru ordinea de zi cu amendamentele adoptate? Da, vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt. Nu sunt. Abţineri, nu sunt. Domnule vicepreşedinte, vă predau ştafeta.
Domnul preşedinte Călin Popescu Tăriceanu părăseşte sala de şedinţă.
Lucrările sunt conduse de domnul vicepreşedinte Florin Iordache”.
