Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a reactionat sambata in scandalul starnit de avizul negativ dat de colegii sai in cazul cererii procurorilor pentru urmarirea penala a lui Varujan Vosganian in dosarul Romgaz, ocazie cu care l-a aparat pe fostul sau coleg de guvern si i-a atacat pe procurorul general Tiberiu Nitu si seful statului, Klaus Iohannis.
„Nu mai departe de luni, 9 februarie, presedintele Iohannis declara in plenul Camerelor reunite urmatoarele: Imi doresc un Parlament puternic… Parteneriatul Presedintelui cu Parlamentul raspunde nevoii de a restabili increderea in aceasta institutie fundamentala a democratiei. Dupa votul din Senat, parteneriatul propus de presedinte pentru restabilirea increderii s-a transformat intr-o critica fara menajamente fata de opinia exprimata de majoritatea senatorilor„, sustine Tariceanu intr-un comunicat conform Ziare.com.
Presedintele Senatului continua facand o paralela intre modul de lucru al fostului presedinte Traian Basescu si atitudinea recenta a noului sef de stat, care s-a declarat adept al schimbarii.
„Daca ar fi sa ne ghidam dupa ceea ce a spus luni domnul presedinte, dar mai ales dupa criticile deschise ale presedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degraba in realitate o continuare a politicii initiate de fostul presedinte potrivit careia institutiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie sa se conformeze directiilor propuse de Cotroceni„, explica Tariceanu.
Fostul premier continua prin a exprima motivele pentru care colegii din Senat l-au scapat pe fostul ministru Varujan Vosganian de urmarire penala.
„In realitate, dosarul instrumentat de Procuratura Generala si pentru care s-a cerut votul Senatului nu se refera la presupuse fapte de coruptie ale unui senator, ci pune in discutie o decizie politica a unui ministru in functie, concretizata printr-o hotarare de guvern„, subliniaza Tariceanu.
Din acest motiv, presedintele Senatului considera ca „un vot in favoarea cererii procurorului general, asa cum isi dorea si presedintele, ar fi creat precedentul potrivit caruia orice decizie a Executivului (deci potential si a presedintelui) si a oricarei autoritati publice ar fi putut fi cenzurata in viitor de catre procurori”.
Tariceanu considera ca „un asemenea precedent devenea periculos, pentru ca el ar fi deschis calea spre transformarea Romaniei intr-o republica a procurorilor”.
Concluzia la care a ajuns Tariceanu i-a fost „intarita si de interventia neavenita a procurorului general, Tiberiu Nitu, care, prin cele spuse: Aceasta atitudine a Senatului Romaniei de a nu da curs pentru a doua oara unei cereri de ridicare a imunitatii in cazul aceluiasi senator poate fi interpretata si ca un semnal de neincredere a Parlamentului in puterea judiciara, lucru nepermis intr-un stat de drept, intr-o tara membra a Uniunii Europene, aduce o grava atingere principiului separatiei puterilor in stat si reprezinta un atac nepermis la adresa Senatului”.
Fostul premier consider ca CSM ar trebui sa sesizeze Inspectia Judiciara in acest caz, „asa cum o face si atunci cand unii politicieni critica nepermis puterea judecatoreasca”.
In finalul comunicatului sau, Tariceanu sustine ca dupa alegerile prezidentiale si-a propus sa se abtina de la orice critica la adresa presedintelui. Asa ca punctul de vedere pe care il exprima sambata „nu se vrea a fi in niciun caz o critica la adresa presedintelui”, precizează sursa citată.
Acest punct de vedere deriva, in ochii presedintelui Senatului, din necesitatea de a apara „rolul acestei institutii fundamentale a democratiei in arhitectura constitutionala” si de a sublinia „pozitia sa independenta si legitima in raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu si nu intr-un caz particular”.
