Călin Popescu-Tăriceanu (preşedintele Senatului) şi „nivelul de ambiţie naţională”. Poate România să îşi depăşească propria condiţie?
Al doilea om în stat a fost prezent, vineri, la Senat, la o masă rotundă organizată sub patronatul europarlamentarului ALDE Norica Nicolai şi intitulată „Interconectarea Europei. Gazele naturale în România” („Interconnecting Europe: Natural Gas in Romania”).
CITIŢI ŞI: România sub presiune. Problema de maximă importanţă intrată în atenţia UE
La acest eveniment, Tăriceanu a dat asigurări că România „are o dependenţă moderată de resurse unice de aprovizionare cu energie de import şi dispune de un mix energetic rezonabil şi flexibil”.
Co-preşedintele ALDE a pledat pentru dezvoltarea infrastructurii şi a tehnologiilor din domeniul gazelor naturale, pentru securitatea noastră energetică.
„Viitorul energiei româneşti nu depinde numai de evoluţia gazelor naturale şi nu înseamnă doar atragerea gazoductelor regionale. România trebuie să fie pregătită şi pentru a se integra în piaţa europeană, pe baza reglementărilor Uniunii Europene. Este nevoie să ridicăm nivelul de ambiţie naţională, prin introducerea de noi tehnologii, ce ţin de securitatea infrastructurii critice, dezvoltarea infrastructurii inteligente şi a mijloacelor performante inclusiv în sectorul gazelor naturale. Există o presiune din partea mediului de afaceri şi a societăţii civile, pentru a avea, în cel mai scurt timp, o strategie energetică argumentată şi vizionară, ce trebuie să reflecte ţintele stabilite de noul cadru al Uniunii Europene. Aceste strategii trebuie corelate cu planurile naţionale strategice, în special cu planul de reindustrializare”, a declarat preşedintele Senatului.
În acelaşi context, politicianul s-a pronunţat în favoarea consumului energetic intern, preferându-l exporturilor.
„Nu sunt un entuziast al promovării exporturilor de resurse energetice, în defavoarea dezvoltării capacităţilor productive şi de utilizare a acestor resurse. Prefer ca această energie să fie consumată în interior, de dezvoltarea economică, decât să devenim exportatori de energie”, a afirmat co-preşedintele ALDE, argumentând că, astfel, vor fi depuse eforturi mai mari în capacităţile de producţie, în crearea de locuri de muncă şi în dezvoltarea economiei româneşti.
În aceste condiţii, Călin Popescu-Tăriceanu şi-a exprimat convingerea „că evoluţiile macroeconomice ale României din ultimul an încurajează interesul investitorilor”.
„Investiţiile vor veni în măsura în care România este capabilă să ofere un cadru cât mai stimulativ pentru guvernanţa sectorului energetic: predictibilitate, transparenţă decizională, reguli corporatiste, integritate şi profesionalism, consultare onestă cu mediul investiţional şi de afaceri. Strategia de dezvoltare a sectorului economic românesc trebuie să se dezvolte şi pe un larg consens politic, astfel încât obiectivele să nu fie afectate de ciclurile electorale”, a detaliat Tăriceanu.
În opinia lui, în plan intern, „este absolut necesară punerea în valoare a resurselor de gaze offshore”.
Deşi nivelurile actuale de stocare „pot fi considerate suficiente pentru condiţii de siguranţă”, preşedintele Senatului a vorbit despre încurajarea investiţiilor, „pentru creşterea capacităţilor strategice de stocare a gazelor naturale pe teritoriul României”.
De asemenea, Călin Popescu-Tăriceanu a considerat că este oportună promovarea în continuare a alternativelor de aprovizionare – de exemplu, gazele lichefiate –, precum şi implicarea României în dezvoltarea magistralelor regionale.
Nu în ultimul rând, Tăriceanu a subliniat că măsurile de securitate energetică trebuie să vizeze cu precădere centrul şi estul Europei.
„Ne preocupă situaţia securităţii energetice a Republicii Moldova, a Ucrainei şi a întregii regiuni a Mării Negre”, a arătat politicianul, exprimându-şi susţinerea „cu tărie” pentru Republica Moldova (în special pentru gazoductul Iaşi-Ungheni), precum şi pentru sistemul de tranzit al gazelor din Ucraina.
