Guvernanții tehnocrați ai lui Dacian Cioloș au măcelărit legislația: România va ieși șifonată din achiziția de armament de la Statele Unite ale Americii.
Contractele de armament prin care România cumpără de la Statele Unite ale Americii sistemele de rachete Patriot și HIMARS (în valoare de 5,15 miliarde de dolari) nu beneficiază de offset. Cu alte cuvinte: americanii nu mai sunt obligați de lege să investească în economia românească și în crearea locurilor de muncă minimum 80% din valoarea contractelor, scrie România Liberă.
Mai precis, guvernul Cioloș a modificat legea offset în defavoarea statului român, astfel încât contractele încheiate la nivel de guverne să nu mai beneficieze de măsuri compensatorii. Inițiatorii acestei modificări legislative au fost Costin Borc și Mihnea Motoc. Primul a fost vicepremier și ministru al Economiei, iar celălalt – ministrul Apărării.
În decembrie 2015, Borc și Motoc au inițiat o notă de fundamentare pentru emiterea Ordonanței de Guvern nr. 58/2015, prin care organizațiile internaționale să fie scutite de obligațiile prevăzute de legea offset, adică să nu fie obligate să investească în România minimum 80% din valoarea contractelor de armament mai mari de 5 milioane de euro.
Totuși: în momentul în care OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, a apărut în plus și sintagma „sau atribuite de un guvern altui guvern”, categorie în care intră și contractele pentru sistemele de rachete Patriot și HIMARS. Practic, achizițiile de armament făcute de Guvernul României de la un alt guvern vor fi scutite de obligația de a face offset. Ordonanța a fost semnată de premierul Dacian Cioloș și contrasemnată de cei doi inițiatori, precum și de către ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, și ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
Tandembul Borc-Motoc solicita în Nota de Fundamentare ca acele contracte pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională atribuite organizaţiilor internaţionale să fie exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la operaţiunile compensatorii.
Totodată, se arată că neadoptarea actului normativ, în regim de urgenţă, afectează posibilitatea achiziţionării unor bunuri şi servicii prin Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică, ceea ce ar conduce la imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor specifice pe care România şi le-a asumat în calitate de stat membru NATO, respectiv realizarea, acreditarea şi darea în exploatare a unor capabilităţi operaţionale până la Summitul NATO din Polonia din iulie 2016.
În documentul citat, însă, nu se face vreo referire la scutirea de offset pentru guvernele care vând armament Guvernului României.
La capitolul 2 din Nota de Fundamentare, cei doi demnitari au scris, negru pe alb, că „prin modificarea prezentului act normativ, contractele pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională atribuite organizaţiilor internaţionale sunt exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la operaţiunile compensatorii”.
Iată textul final al OUG din Monitorul Oficial: „Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achizițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanțată, și nici în cazul contractelor atribuite Agenției NATO pentru Comunicații și Informatică din cadrul Organizației NATO pentru Comunicații și Informatică sau atribuite de un guvern altui guvern”.
