La foarte scurt timp după instalarea Guvernului PSD-ALDE, condus de premierul Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, după ora 21.00, a fost emisă celebra OUG 13, de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală.
Încă din stadiul discuțiilor pe surse despre această ordonanță de urgență pentru modificarea codurilor, întreg spațiul public din România a fost inflamat de posibilitatea adoptării acestui document, de care ar fi beneficiat şi unii dintre oficialii PSD, printre care și Liviu Dragnea, preşedintele PSD la acea vreme.
Pentru a justifica urgența adoptării ordonanței, deoarece conform Constituției doar în situații extraordinare Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, atunci când nu mai poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, OUG 13 preciza nevoia ca cele două coduri să fie modificate, astfel încât să se pună în concordanță cu o directivă europeană și să includă o serie de decizii ale Curții Constituționale.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România, membru al asociației europene MEDEL, a avut în data de 18 ianuarie 2017 o poziție publică prin care i-a solicitat premierului de atunci, Sorin Grindeanu, „să nu adopte nicio ordonanță de urgență care vizează activitatea autorității judecătorești, cum ar fi modificarea Codurilor, fără ca aceasta să fi fost pusă în dezbatere publică și fără să fi fost transmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii”, cerând Guvernului României să revină asupra deciziei și să transmită propunerile către Parlament, sub forma unui proiect de lege.
Pe de o parte, Ordonanța 13 modifica atât Codul Penal, cât și pe cel de Procedură Penală, pentru a le armoniza astfel cu niște decizii ale CCR, dar totodată introducea și noi prevederi, care însă nu erau urgente, cum ar fi dezincriminarea neglijenței în serviciu sau a abuzului în serviciu, atunci când prejudiciul produs e mai mic de 200.000 de lei.
În ciuda presiunii opiniei publice, care a sancționat încă din stadiul de proiect OUG13, Avocatul Poporului de la acea vreme, Victor Ciorbea, părea de neclintit în decizia de a nu contesta Ordonanța până când nu intra în vigoare, conform legii. Însă, pe data de 3 februarie 2017, Victor Ciorbea a decis să ridice la Curtea Constituțională excepţia de neconstituționalitate pentru OUG13, pentru „neîndeplinirea existenței urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență„. CCR a decis pe 9 februarie 2017 că demersul Avocatului Poporului e inadmisibil, deoarece, între timp, OUG 13 fusese abrogată în data de 5 februarie 2017.
Reacția societății civile
Adoptarea OUG13/2017 a fost începutul unor îndelungate proteste de stradă, cele mai mari după 1990, care au scos zile la rând în stradă sute de mii de oameni, în toată țara.
Manifestațiile din Piața Victoriei s-au desfășurat sub simbolul #rezist, hashtag cu care mulți tineri s-au identificat în spațiul public, dar și sub lozinca „Noaptea ca hoţii”. Pe 5 februarie 2017 protestele au atins apogeul, în pofida faptului că în aceeași zi Guvernul decisese abrogarea OUG 13, protestele au continuat până pe data de 27 februarie, apoi au scăzut în intensitate, ulterior oprindu-se.
Sub presiunea sutelor de mii de oameni revoltaţi, premierul Sorin Grindeanu a adoptat OUG14, care abroga OUG 13, în care se preciza că “în acest moment, pe fondul tensiunilor create urmare adoptării OUG 13, există un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, cu consecinţe asupra climatului general de stabilitate a societăţii. Recunoscând şi respectând în egală măsură exercitarea democraţiei în toate formele sale şi observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acelor texte care au suscitat reacţiile masive menţionate, s-a apreciat că un asemenea demers este unul dintre cele care justifică urgenţa prin intervenţia unui act normativ de nivelul ordonanţei de urgenţă”.
Culisele redactării OUG13 din 2017
Ordonanța 13 din 2017 aducea modificări la Codul de Procedura Penală, de natură tehnică și vizau denunțul sau controlul judiciar, dar și la Codul Penal, care ar fi urmat să intre în vigoare la 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Gabriela Scutea, care era secretar de stat în Ministerul Justiţiei la momentul respectiv, iar acum este candidatul ales de actualul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru a ocupa funcţia de Procuror General, a oferit după 3 ani de zile, mai multe detalii din culisele scrierii OUG13. Aceasta a declarat că în prima formă a Ordonanței, apărea inclusiv o modificare pentru infracțiunea de luare/dare de mită, care îi restrângea mult conținutul, că au fost discuții repetate în ceea ce privește pragul care s-ar fi pus pentru abuzul în serviciu, propunerea fiind de 10.000 de euro, prevăzut și de legislația europeană. De asemenea, un alt aspect interesant este legat de faptul că s-a convenit în final cu ministrul justiției de la acea vreme, Florin Iordache, ca termenul de intrare în vigoare a Ordonanței să fie de 10 zile, interval de timp care s-a dovedit a fi esențial pentru salvarea democrației și justiției din România.
De asemenea, OUG13 ar fi trebuit să transpună Decizia 405 din 15 iunie 2016, a Curții Constituționale, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate din Codul penal și din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi punerea în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
DNA a deschis un dosar penal privind modul de adoptare a OUG13
În timpul anchetei în dosarul deschis de DNA chiar din 31 ianuarie 2017, cu acuzații de favorizare a făptuitorului și prezentarea cu rea credință de date inexacte, a reieșit că printre intențiile inițiatorilor ordonanței se regăsesc intenția de dezincriminare a abuzului în serviciu, dezincriminare a infracțiunii de neglijență în serviciu, modificarea definiției conflictului de interese, modificarea conținutului definițiilor pentru darea de mită, luarea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență, modificarea modului de sesizare a organelor de urmărire penală, denunțul și plângerea.
În data de 24 februarie 2017, DNA declină dosarul la Parchetul General pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea credință de date inexacte, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri, fals intelectual, iar pe 21 iunie 2017, Parchetul General clasează dosarul primit de la DNA, invocând decizia CCR din 27 februarie 2017 care arată că procurorii nu pot verifica circumstanțele în care a fost adoptată OUG 13.
