Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, cel care a propus revocarea șefei DNA, a declarat după ce Laura Codruța Kovesi a câștigat la CEDO, că președintele nu a revocat-o din funcție pe baza cererii sale, ci a executat o decizie a Curții Constituționale.
„Pe firul acestui proces de demitere au fost trei factori care şi-au împlinit misiunea. Eu ca ministru am făcut raportul de evaluare şi am propus revocarea. A fost sesizată CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare al Curţii, o face Guvernul, președintele Camerei, președintele Senatului. CCR a dat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele, ci decizia CCR se execută”, a spus Tudorel Toader într-un interviu pentru Bună Ziua Iași.
Laura Codruța Kovesi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcția de procuror-șef al DNA.
Fosta șefă a DNA a contestat la CEDO, la începutul anului 2019, faptul că decizia de revocare a Curții Constituționale a fost luată deși nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu a avut posibilitatea de a se apăra și nici de a contesta decizia Curții Constituționale.
„În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, afirma atunci Kovesi.
De notat că fostul ministru al Justiției, care s-a aflat la originea procedurii de destituire, nu-i dădea șanse Laurei Codruța Kovesi. „Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun„, spunea atunci Tudorel.
In fapt, sentinta CEDO il incrimineaza pe el, pe Iohannis. Iata de ce. In paragrafele 68 si 149 se spune ca CEDO a observat ca au existat tentative de a ataca in justitie raportul ministrului. Dar spune ca acestea au ESUAT pentru ca NU MAI AVEAU MOTIV, IOHANNIS semnase decretul. Ori asta este o greseala flagranta a instantei care a decis respingerea acelor cauze. Stiti, este ca si cum dai in judecata un patron pentru concediere abuziva iar instanta iti respinge cauza pentru ca „ai fost deja concediat”. Vinovatii sunt doi: Curtea care a decis acele lucruri (si cred ca este ICCJ si stim ca sentinte ale ICCJ au mai fost atacate cu succes la CEDO). Daca acea Curte accepta cazul, atunci Iohannis ar fi numit un procuror interimar asteptand solutionarea procesului de pe rol.
68. Following the adoption by the CSM of its decision of 27 February 2018 (see paragraphs 45-54 above), several non-governmental organisations lodged with the courts applications for the suspension of the removal proposal and of the Report of the Minister of Justice. These applications were rejected, without being examined on the merits, as being devoid of purpose after the adoption of the presidential decree (see paragraph 67 above).
149. … Moreover, even assuming that a complaint against this act would have been admissible before the administrative courts, it is apparent from the documents submitted by the Government that non-governmental organisations throughout the country have tried this avenue without success (see paragraph 68 above) and no other example of administrative proceedings instituted against a similar document have been submitted (see paragraph 69 above). Therefore, the Court does not find it established in the context of the current case that a complaint to the administrative courts against the Report of the Minister of Justice would have been an effective domestic remedy for the applicant.