Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru a adânci şi mai mult Canalul Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi, 30 mai curent, ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov. Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.
Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean menţionat a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc. Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat. â
România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului.
Ce spunea secretarul de stat Ionel Scrioșteanu (MT), despre măsurătorile pe Canalul Bîstroe, la Puterea Știrilor
PS News: Ce se mai aude de măsurătorile pe Canalul Bîstroe? Care sunt datele pe care le are acum în mod oficial Ministerul Transporturilor?
Ionel Scrioșteanu: Misiunea pe care am avut-o, de fapt împuternicirea pe care am avut-o din partea domnului vicepremier și a Ministerului de Externe a fost de a negocia două direcții cu partea ucraineană și aici prima a fost oprirea oricărei forme de dragaj pe zona Chilia-Bîstroe, iar cea de-a doua de a permite României să execute măsurători pe brațul și pe Canalul Bîstroe. Prima am obținut-o din prima rundă de negocieri, atunci când am avut întâlnirea trilaterală în Ucraina, de față cu Comisia Europeană, iar în legătură cu cea de-a doua, am obținut mai mult decât am avut în prima solicitare, pentru că în total au fost măsurate Brațul Chilia în totalitate, încă două brațe exclusiv pe teritoriul ucrainean, e vorba de Solomonov și încă un braț secundar care se desprinde și reintră în Chilia, plus acest braț și canalul Bîstroe. Într-adevăr, măsurătorile s-au făcut și cu tehnică românească, cele trei nave pe care le-a pus AFDJ-ul la dispoziție și specialiștii necesari. Participând experții ucraineni pe navele noastre și pe teritoriul exclusiv ucrainean, pe zona de Bîstroe și Solomonov s-a folosit acea navă pusă la dispoziție de partea ucraineană la care au participat și experții români. Am finalizat aceste măsurători, am preluat datele brute și de la partea ucraineană și au fost interpretate de experții AFDJ. Au fost comunicate săptămâna trecută Ministerului Transporturilor și Ministerul Transporturilor a recomunicat către Ministerul de Externe și către Ministerul Mediului. Practic, aici s-a închis ceea ce am avut ca mandat și, mai departe, Ministerul de Externe și Ministerul Mediului, folosind aceste date interpretate, o să le suprapună cu partea de relații internaționale și convenții internaționale. Ministerul va merge să evalueze și să vadă dacă și cum se poate constata dacă există sau nu, sau o să fie sau nu impact asupra mediului și dacă sunt ceva măsuri de luat.
PS News: A fost adâncit la 7 metri canalul Bîstroe? Puteți lămuri acest aspect?
Ionel Scrioșteanu: Eu am fost doar pe partea tehnică de negociere, de transmitere de date mai departe. Dragaje au fost, am văzut. Au plecat după ce am avut acea primă întâlnire. Draga Hageman, care era în proximitatea Mării Negre, acolo la gura Bîstroe, și cealaltă dragă mai mică, care era în zona Solomonov, au părăsit zona.
PS News: Când vom afla rezultatele oficiale?
Ionel Scrioșteanu: Rămâne să vedem. Poate Ministerul de Externe sau Ministerul Mediului să comunice. De fapt, pe noi ne interesează dacă s-au încălcat sau nu convenții internaționale sau care sunt efectele în sensul ăsta, iar pe zona de mediu dacă sunt sau nu efecte ca urmare a acțiunilor Ucrainei. Eu cred că soluția optimă pe care trebuie să o avem în România în sensul ăsta este dezvoltare canalului Sulina, așa cum am convenit și cu Ucraina și cu Comisia Europeană. Canalul Sulina trebuie dezvoltat și noi am demarat un proiect și sper până în toamnă să se finalizeze. Este un proiect de semnalizare optimizată a canalului Sulina, care va permite și circulație pe timp de noapte și care va crește siguranța pe canalul Sulina și practic o să ducem cu peste 60% în plus traficul pe Canalul Sulina, ceea ce ar trebui să fie de ajuns să preluăm toate navele care sunt generate de toate porturile care sunt la Dunăre în această zonă, fie că sunt ucrainene, românești sau portul moldovean de la Giurgiulești. Ăsta e soluția cea mai bună, agreată și de Comisia Europeană, pentru că ei finanțează acest proiect, agreată și de Ucraina.
Urmăriți momentul de la minutul 24:00
