Redacția PSnews.ro vă prezintă mai jos cum UDMR a făcut primul pas spre răspunderea magistraților, în timp ce co-președintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu și marii juriști din PSD s-au bătut cu pumnul în piept degeaba.
O știre de luni a trecut aproape neobservată în tot acest iureș legat de OUG-urile discordiei nr. 13 și 14. Pe scurt (așa cum puteți citi după al doilea intertitlu), UDMR urmărește să modifice legislația, astfel încât magistraților să le poată fi mai ușor cerută socoteală.
Un impas ce durează de 12 ani. Zeci de inițiative respinse în Parlament
O temă de campanie anunțată cu surle și tobe de către echipa PSD-ALDE a fost Legea răspunderii magistraților. Logica unui asemenea proiect de act normativ este lesne de înțeles: cine răspunde, de pildă, când un procuror te reține abuziv ori când un judecător te condamnă, faci închisoare, apoi câștigi printr-o cale extraordinară de atac sau CEDO stabilește că acel judecător nu ți-a respectat dreptul la un proces echitabil?
Într-adevăr: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede, la art. 96, că „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare” (alin. 1), dar și că, „după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii” (alin. 7 – sublinierea ne aparține).
Anume această formulare a provocat și continuă să provoace ample nemulțumiri, în condițiile în care sunt aproape inexistente cazurile în care statul s-a și îndreptat cu acțiuni în despăgubiri. La sfârșitul lunii decembrie 2016, Jurnalul Național a făcut inventarul celor 27 de proiecte privind modificarea Statutului magistraților, dintre care numai 9 au devenit legi.
Menționăm că actualul Cod de Procedură Penală are nu mai puțin de cinci articole (538-542) care se referă la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, privare nelegală de libertate etc. Al cincilea dintre ele este cel care ne interesează în mod expres, întrucât el se referă la acțiunea în regres împotriva celui dovedit vinovat pentru eroare judiciară. După cum puteți citi AICI, textul nu prevede o obligativitate (sublinierea ne aparține): „acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii”.
Am scris paragraful de mai sus ca să facem trecerea către o mutare importantă făcută în Parlament de către Uniunea Democrată Maghiară din România.
UDMR a intrat în forță în lumina reflectoarelor
Mai precis, partidul lui Kelemen Hunor a depus la Senat un proiect de modificare a Codului de procedură penală care prevede pedepse pentru magistraţii care sunt găsiţi vinovaţi de fapte de „rea-credinţă” sau „gravă neglijenţă”, generatoare de daune, a scris Mediafax luni.
„Fapta persoanei care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune constituie abuz în serviciu şi se pedepseşte conform art. 297 alin. (1)”, se arată în textul iniţiatorilor.
Vă rugăm să rețineți acest articol 297 din Noul Cod Penal (NCP), fiindcă despre el va fi vorba în rândurile de mai jos.
Între timp, menționăm că parlamentarii UDMR propun şi modificarea articolului 542 din Noul Cod de Procedură Penală, care se referă la acţiunea în regres.
„(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum şi în situaţia în care statul roman a fost condamnat de către o instanţă internatională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptata împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii”, propun parlamentarii UDMR, în condiţiile în care actuala lege spune că „(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum şi în situaţia în care statul roman a fost condamnat de către o instanţă internatională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptata împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii”, arată proiectul de lege al UDMR-iștilor.
O situație cu dus și întors
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Așa arată vestitul alin. (1) din art. 297 NCP, care a constituit miezul altor dezbateri juridice aprinse, după ce, în iunie 2016, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, prin Decizia 405, faptul că alineatul este constituțional doar în măsura în care prin sintagma „în mod defectuos” se înțelege „prin încălcarea legii”.
CITIȚI ȘI: Exploziv: hotărâre judecătorească istorică. O instanță a DESFIINȚAT abuzul în serviciu
Așadar, oricât de bune ar fi intențiile aleșilor UDMR, ele stau sub amenințarea acestei săbii a CCR, una cu atât mai tăioasă, cu cât problema abuzului în serviciu a fost deja tranșată – chiar dacă numai parțial – de către Curtea de Apel Alba Iulia (detalii în linkul de mai sus).
Avantaj în plan politic
Chiar dacă dezbaterea juridică este una spinoasă, iar inițiatorii modificărilor legislative sus-amintite riscă să intre pe un teren minat, redacția PSnews.ro scoate în evidență avantajul politic deloc neglijabil pe care UDMR îl obține datorită acestui demers gândit să clatine soclul magistraților – o categorie profesională deseori acuzată că beneficiază de privilegii prea mari.
În primul rând, prin depunerea acestor modificări legislative, UDMR le ia fața celor două partide guvernamentale – PSD și ALDE -, care de nenumărate ori s-au lăudat în (pre)campania electorală că vor promova Legea răspunderii magistraților. Sigur: ceea ce au făcut oamenii lui Kelemen Hunor nu se poate numi o Lege a răspunderii magistraților, dar ideea este, în esența ei, aceeași – putem spune că este un prim pas spre așa ceva.
În al doilea rând, ne putem gândi la faptul că UDMR-iștii urmăresc să își consolideze poziția în Parlament, după ce, la moțiunea de cenzură de pe 8 februarie, Kelemen a vorbit în termeni mai mult decât duri la adresa coaliției PSD-ALDE, acuzând aceste două partide că nu își respectă promisiunile făcute maghiarilor, în schimbul susținerii din Parlament a acestora față de guvernul Sorin Grindeanu.
CITIȚI ȘI: Kelemen, discurs devastator în Parlament. UDMR ține pe jar Guvernul
De altfel, UDMR s-a dovedit deja un aliat incomod pentru PSD și ALDE, Kelemen Hunor și partidul lui criticând în repetate rânduri atât așa-numita „Ordonanță Liviu Dragnea” (OUG 13), cât și intențiile cabinetului Grindeanu de a trece pompieristic altă ordonanță – cea a grațierii.
CITIȚI ȘI: UDMR, un aliat tot mai incomod. Kelemen cere socoteală pentru graţiere
Nu în ultimul rând, încă din primele zile ale lui 2017 (când guvernul Grindeanu abia se instalase), Uniunea Democrată Maghiară din România a ieșit la rampă, exprimându-și nemulțumirea că executivul modificase denumirea Ministerului Culturii, adăugându-i sintagma „și Identității Naționale”.
CITIȚI ȘI: Prima fisură dintre UDMR și PSD. Kelemen avertizează: Va lăsa un gust amar!
Perspective nu tocmai roz
Ca să încheiem: ținând cont de toată această evoluție a relației dintre UDMR și PSD-ALDE, precum și de mutarea mult mai rapidă a maghiarilor în domeniul legislației magistraților, putem spune că oamenii lui Kelemen Hunor joacă deja o mână solidă în actualul poker politic, pregătindu-se să redobândească rolul de partid-balama cu care ne-au obișnuit în istoria postdecembristă. Vă lăsăm să meditați asupra acestei ipoteze, cu atât mai mult cu cât în ultimele zile presa a vehiculat zvonul unei iminente spargeri a PSD-ului, pe fondul disensiunilor legate de ordonanțele momentului, mass media scriind, totodată, despre o presupusă nemulțumire a lui Tăriceanu, după ce electoratul ALDE ar fi fost pulverizat în urma demonstrațiilor de stradă.
Și fiindcă tot am adus vorba despre electoratul ALDE: prin actuala inițiativă legislativă, UDMR nu doar că are șanse să își consolideze poziția în perspectiva unor eventuale negocieri cu opoziția, ci (mai grav pentru coaliție) ar putea prelua o parte din electoratul dur al lui Călin Popescu-Tăriceanu – ne referim la acei votanți ALDE convinși de discursul lui Tăriceanu centrat pe abuzurile din instanțe și parchete.
