În PNL, femeile nu trebuie să ajungă doar ca simpli membri, ci și în funcții de conducere, spune Ciprian Ciucu, liderul liberalilor din Capitală. El afirmă că „politica este extrem de masculinizată”.
„Voi fi impopular în rândul colegilor bărbați, pentru că-mi asum frontal această temă despre încurajarea femeilor în politică. Dar nu-mi este frică de subiect”, și-a început discursul Ciprian Ciucu, președintele PNL București, la dezbaterea „Cum deschidem drumul femeilor în politică?”
El a recunoscut faptul că partidul are o problemă la nivel de reprezentare în ceea ce privește cota de gen și că trebuie dat un semnal ferm pentru deschiderea drumului doamnelor în politică.
„Au fost discuții în ultimul an. Ele nu au trecut neobservate de noi. Am discutat cu conducerea partidului și am ajuns cu toții la concluzia că trebuie să dăm un mesaj ferm pentru a deschide mult mai mult drumul doamnelor în politică. În acest moment, politica este extrem de masculinizată, iar jumătate din societatea noastră nu este reprezentată. Ponderea de gen este de 49% la 51% în favoarea femeilor. Astfel că în toate domeniile trebuie cumva să echilibrăm. Anul acesta, au fost foarte multe știri că la vârful PNL sunt mai degrabă bărbați și nu este o situație în care să mă simt confortabil și nici organizația PNL București pe care o conduc. De aceea, am și decis să luăm foarte în serios acest subiect și să reiterăm faptul că în PNL femeile nu trebuie să ajungă doar ca simpli membri, ci și în funcții de conducere”, afirmă Ciucu.
Ciucu apreciază că situația poate fi corectată prin cote, atunci când se fac listele pentru alegeri.
„Această chestiune trebuie pusă în practică prin cote și nu-mi este frică să spun acest lucru. Când ai o problemă, când jumătate din populație este exclusă sau nu participă într-un proces, trebuie să vii cu astfel de politici afirmative. Ca președinte al PNL București susțin că partidul trebuie să aibă cote pentru pozițiile la care doamnele candidează alături de domni, fie că este vorba de Parlament sau de consilii locale. Trebuie să comunic ferm că este loc pentru femei în politică. Nimeni nu și-a propus să elimine doamnele din vârful partidului”, a mai transmis Ciprian Ciucu.
Liberalii arată că, prin senatoarea Alina Gorghiu, au inițiat un proiect legislativ care prevede ca listele partidelor pentru Senat și Camera Deputaților să fie întocmite astfel ca măcar 33% dintre candidați să fie femei, cu excepția cazurilor în care partidul este mic și lista are mai puțin de trei candidați.
Egalitatea de șanse, doar un slogan de 8 Martie
Femeile aflate în poziții de miniștri au devenit o raritate în guvernele României după 2019, anul care marca sfârșitul unei lungi ere social-democrate și începutul unui guvern liberal condus de ex-premierul Ludovic Orban. Nici în guvernul condus astăzi de Nicolae Ciucă situația nu se prezintă prea roz: Gabriela Firea este singura femeie ministru într-un guvern cu 20 de portofolii.
Numele Gabrielei Firea a fost înaintat, în noiembrie 2021, de PSD pentru ministerul Tineretului și Familiei, în timp ce PNL și UDMR nu au propus nicio femeie pentru celelalte 19 portofolii rămase. Astfel, din acest punct de vedere, am putea spune că situația se prezintă astăzi asemenea anilor ’90, când femeile nu erau luate în calcul și promovate în poziții de miniștri.
Vă prezentăm mai jos cum a arătat guvernarea României în ultimii 32 de ani, din punct de vedere al reprezentării femeilor în Executiv:
Guvernul Petre Roman I (26 decembrie 1989- 28 iunie 1990):
Nicio femeie
Guvernul Petre Roman II (28 iunie 1990-16 octombrie 1991):
Nicio femeie
Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992):
Nicio femeie
Guvernul Nicolae Văcăroiu (19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996):
O femeie – Daniela Bartoș – ministrul sănătății, dar este numită abia în august 1996
Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996- 30 martie 1998):
Nicio femeie
Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998- 22 decembrie 1999):
Nicio femeie
Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999- 28 decembrie 2000):
Două femei: Smaranda Dobrescu- ministrul muncii, și Anca Boagiu- ministrul transporturilor, numită în iunie 2000.
Guvernul Adrian Năstase (28 decembrie 2000-21 decembrie 2004):
Șapte femei: Hildegard- Carola Puwak – Ministrul integrării europene, Rodica-Mihaela Stănoiu- Ministrul justiției, Elena Dumitru – ministrul muncii, Ecaterina Andronescu – ministrul educației, Daniela Bartoș – ministrul sănătății, , Silvia Ciornei- ministrul pentru IMM-uri, Adriana Țicău- Ministrul comunicațiilor.
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu I (29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007):
Patru femei: Monica Macovei- ministrul Justiției, Anca Boagiu- ministrul integrării europene, Mona Muscă- ministrul culturii, Sulfina Barbu- ministrul mediului.
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu II (5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008)
O femeie: Mariana Câmpeanu- ministrul muncii.
Guvernul Emil Boc I (22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009):
Trei femei: Ecaterina Andronescu- ministrul educației, Monica Iacob Ridzi, urmată de Luminița Plăcintă- ministrul tineretului si sportului, Elena Udrea- ministrul turismului.
Guvernul Emil Boc II (23 decembrie 2009- 6 februarie 2012):
Trei femei: Sulfina Barbu- ministrul muncii, numită în septembrie 2011, Anca Boagiu- ministrul transporturilor, numită în septembrie 2010, Elena Udrea- ministrul dezvoltării.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (9 februarie 2012 – 7 mai 2012):
O femeie: Claudia Boghicevici- ministrul muncii.
Guvernul Victor Ponta I (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012):
Patru femei: Mona Pivniceru- ministrul justiției, numită în august 2012, Mariana Câmpeanu- ministrul muncii, Ecaterina Andronescu- ministrul educației, numită în iunie 2012, Rovana Plumb- ministrul mediului.
Guvernul Victor Ponta II (21 decembrie- 5 martie 2014):
Șapte femei: Mona Pivniceru- ministrul justiției, Rovana Plumb- ministrul mediului, Mariana Câmpeanu- ministrul muncii, Ramona Mănescu- ministrul transporturilor, numită în august 2013, Lucia Ana Varga- ministrul delegat pentru ape și păduri, Maria Grapini- ministrul delegat pentru IMM, Doina Adriana Pană- ministrul delegat pentru dialog social.
Guvernul Victor Ponta III (5 martie- 13 decembrie 2014):
Cinci femei: Ioana Petrescu- ministrul finanțelor, Rovana Plumb- ministrul muncii, Gabriela Szabo- ministrul Tineretului si Sportului, Doina Pană- ministrul delegat pentu ape și păduri, Aurelia Cristea- ministrul delegat pentru dialog social.
Guvernul Victor Ponta IV (17 decembrie 2014- 4 noiembrie 2015):
Patru femei: Sevil Shhaideh- ministrul dezvoltării, numită în mai 2015, Grațiela Gavrilescu- ministrul mediului, Rovana Plumb- ministrul muncii, Gabriela Szabo- ministrul tineretului si sportului.
Guvernul Dacian Cioloș (17 noiembrie 2015- 4 ianuarie 2017):
Zece femei: Anca Paliu Dragu- ministrul finanțelor, Raluca Alexandra Prună- ministrul justiției, Cristiana Pașca- Palmer- ministrul mediului, Delia Popescu- ministrul pentru societatea informațională, numită în august 2016, Claudia Ana Costea- ministrul muncii, Aura Carmen Răducu- ministrul fondurilor europene, Corina Șuteu- ministrul culturii, numită în mai 2016, Elisabeta Lipă- ministrul tineretului, Maria Ligor- ministrul delegat pentru românii de peste hotare, numită în iulie 2016, Violeta Alexandru- ministrul delegat pentru dialog social.
Guvernul Sorin Grindeanu (4 ianuarie 2017-29 iunie 2017):
Nouă femei: Sevil Shhaideh- vicepremier și ministrul dezvoltării, Grațiela-Leocadia Gavrilescu- ministrul mediului și vicepremier, numită în martie 2017, Carmen Dan – ministrul afacerilor interne, Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii, Mihaela- Virginia Toader- ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb- ministrul fondurilor europene, numită în februarie 2017, Adriana Petcu- ministrul apelor și pădurilor, Andreea Păstârnac- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Ana Birchall- ministrul delegat pentru afaceri europene.
Guvernul Mihai Tudose (29 iunie 2017- 16 ianuarie 2018):
Șapte femei: Sevil Shhaideh- vicepremier și ministrul dezvoltării, Grațiela-Leocadia Gavrilescu- vicepremier și ministrul mediului, Carmen Dan- ministrul de interne, Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii, Rovana Plumb- ministrul fondurilor europene, Doina Pană- ministrul apelor și pădurilor, Andreea Păstârnac- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.
Guvernul Viorica Dăncilă (29 ianuarie 2018- 10 octombrie 2019):
Zece femei: Grațiela Gavrilescu- vicepremier și ministrul mediului, Ana Birchall- vicepremier pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României, ulterior ministrul justiției, Carmen Dan – ministrul de interne, Ramona Mănescu- ministrul afacerilor externe, numită în iulie 2019, Sorina Pintea- ministrul sănătății, Ecaterina Andronescu- ministrul educației (noiembrie 2018- 2 august 2019), Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii, Rovana Plumb- Ministrul Fondurilor Europene, Ioana Bran- ministrul tineretului și sportului, Natalia Intotero- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.
Guvernul Ludovic Orban I și II (4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020):
Trei femei: Raluca Turcan- vicepremier, Monica Anisie- ministrul educației, Violeta Alexandru- ministrul muncii.
Guvernul Cîțu ( și până la 25 noiembrie 2021):
Două femei: Ioana Mihăilă- ministrul Sănătății, Raluca Turcan- ministrul Muncii.
Guvernul Nicolae Ciucă (25 noiembrie 2021- prezent):
O femeie: Gabriela Firea- ministrul Familiei
Egalitatea de șanse între bărbați și femei, doar o poveste spusă de 8 Martie
România are o constanță în timp a inechității dintre femei și bărbați. Un studiu european din 2015, realizat pe baza Indexului Egalității de Gen, un instrument compozit dezvoltat de UE, arăta că stăm cel mai rău, în privința egalității șanselor, din cele 8 țări luate drept exemplu. Cu o excepție. La indicatorul „muncă”, România depășea Polonia și Italia și era destul de aproape de țări precum Franța și Irlanda, cam la 10% sub acestea.
Conform unui alt studiu, The Global Gender Gap 2021, raport al Forumului Economic Mondial, România se află pe locul 129 din 156 de state la reprezentarea politică a femeilor. Prin comparație cu țările din Europa de Est și Asia Centrală, țara noastră a regresat cel mai mult în ultimii 15 ani la acest capitol.
În Guvernul Ciucă, senatoarea PSD Gabriela Firea este singura femeie care deține un portofoliu, unul nou înființat, al Ministerului Familiei.
„Mai avem un picuț și poza guvernamentală arată ca a unui stat islamist. Asta e democrație? Întreb conducerile partidelor: Chiar nu aveți rușine? Egalitatea de șanse între femei și bărbați în decizia politică e și principiu constituțional, și lege”, a comentat pe Facebook profesoara universitară Mihaela Miroiu, teoreticiană feministă și activistă pentru drepturile omului.
Ce spune Legea 202 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei:
ART. 21
(1) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, unităţile economice şi sociale, precum şi partidele politice, organizaţiile patronale şi sindicale şi alte entităţi nonprofit, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii, promovează şi susţin participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi la decizie şi adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi decizie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi la nominalizarea membrilor şi/sau participanţilor în orice consiliu, grup de experţi şi alte structuri lucrative manageriale şi/sau de consultanţă.
Încălcarea prevederilor legii 202 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate. Amenzile contravenționale sunt de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune.
