Comisia Europeană nu mai tolerează pensiile speciale din România și a cerut Guvernului o reformă a acestor venituri, însă există o mare diferență între condițiile cerute de Bruxelles și cele acceptate de București.
Pentru a putea primi în continuare banii din PNRR, guvernul român trebuie să reformeze pensiile speciale și a venit luni cu o propunere care nemulțumește pe toată lumea. Cea mai importantă prevedere este aceea de a supraimpozita cu 15% partea de pensie specială pe bază de necontributivitate. Această parte specială reprezintă circa 70% din pensia totală primită de speciali. De asemenea, rămâne de văzut dacă o astfel de măsură se va menține la Curtea Constituțională.
Comisia Europeană cerea un supraimpozit de cel puțin 30% pentru această parte de pensie pe bază de necontributivitate. Totodată, Banca Mondială și Comisia au recomandat Guvernului să elimine beneficiile pe bază de necontributivitate și să calculeze toate pensiile doar pe principiul contributivității. Magistrații au oricum salarii foarte mari, ceea ce le-ar da dreptul, pe bază de contributivitate, la o pensie foarte mare. Comisia Europeană își dorea inclusiv creșterea vechimii în muncă pentru cei cu pensii speciale, lucru despre care guvernul de la București nici nu vrea să discute. Mulți magistrați sau militari din România se pensionează la vârste sub 50 de ani, având pensii speciale, deși în alte țări aceștia continuă să lucreze și după 60 de ani, cum e cazul Italiei sau Franței.
Supraimpozitarea de 15%, propusă de guvernul român, pare o decizie luată în grabă, fără nicio analiză asupra impactului. De la 30% cât cerea Comisia Europeană la 15% este un drum foarte lung care poate provoca o reacție dură din partea Bruxelles-ului.
Comisia Europeană și-a exprimat, săptămâna trecută, dezacordul în legătură cu propunerile guvernului Ciucă, arătând că s-ar face economii limitate și nu ar avea impactul dorit de Bruxelles. „Analiza arată în mod clar că actualul proiect de lege care reglementează pensiile speciale (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului”, a spus Comisia într-o scrisoare către guvernul român.
Sunt pensiile militare speciale?
Pensiile militare reprezintă un alt obstacol pentru guvernul român, după ce actuala coaliție a spus de mai multe ori că nu ar reprezenta pensii speciale. Pensiile militare nu sunt incluse la categoria de pensii speciale, după cum precizează și CE, având la bază principiul contributivității, însă Bruxelles își dorește câteva reforme și în acest caz.
Termenul de pensii militare nu se referă doar la angajații din Armata Română, ci include serviciile secrete, polițiștii, jandarmii și alte instituții militarizate. Una dintre cele mai importante cerințe ale CE în privința pensiilor militarilor a fost cea referitoare la rata de înlocuire, care ar trebui să fie de 45% din veniturile salariate, față de 65% cât este în acest moment. Guvernul a decis, totuși, să elimine 5 sporuri din pensiile militarilor, ceea ce ar trebui să reducă rata de înlocuire. Ce impact vor avea aceste 5 sporuri, rămâne de văzut când Comisia va recalcula pensiile.
Chiar dacă Comisia Europeană și Banca Mondială au cerut de mai multe ori ca toate pensiile din România să fie pe bază de contributivitate, acest obiectiv este departe de a se realiza, deoarece nu există niciun consens între partidele politice și nimeni nu ar risca o astfel de reformă înainte de cel mai important an electoral.
Cum e în alte state UE
Emmanuel Macron, președintele Franței, a impus o reformă a pensiilor care va crește vârsta de pensionare și va reduce valoarea pensiilor, iar acest lucru a trezit nemulțumiri în rândul populației. Milioane de francezi au ieșit pe străzi, în ultimele săptămâni, pentru a respinge reforma impusă de Macron și apreciată de Comisia Europeană. Străzile din Paris și ale orașe franceze arată ca după un război civil, iar popularitatea lui Macron (oricum scăzută) a coborât drastic în doar câteva zile. Macron se află la al doilea mandat și nu mai poate candida la viitoarele alegeri, însă s-ar putea confrunta cu violențe pe o perioadă îndelungată, așa cum a avut în trecut cu „Vestele galbene”.
Italia este un alt stat UE care va trebui să facă o reformă a pensiilor. Guvernul de la Roma caută de mai mult timp o nouă formulă de calcul, pentru a crește vârsta de pensionare a italienilor. Însă nici Franța, nici Italia nu se află în situația de a avea magistrați sau militari pensionați la 45 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul încasat, deși ambele țări sunt mult mai bogate decât România.
Reforma pensiilor din România, chiar dacă nu a ajuns la o formă finală, a trezit deja nemulțumirile militarilor. Pensionarii din Poliție și Armată au anunțat mai multe mitinguri pentru a se opune acestei reforme. Chiar dacă reforma va merge mai departe, așa cum se întâmplă și în Franța, partidele din România vor trebui să le ceară votul românilor peste un an.
