UPDATE 15.30
Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Olanda era de acord cu aderarea României, dar se opunea aderării Bulgariei. România și Bulgaria fiind la pachet, votul negativ olandez s-a dus automat și la România. De altfel, Olanda a cerut să se menţioneze în minuta şedinţei că e de acord cu intrarea României în Schengen, dar este împotriva acceptării Bulgariei.
Austria a rămas consecventă și a votat împotrivă.
De asemenea, miniștri de Interne din țările UE au votat în unanimitate pentru aderarea Croației la spațiul Schengen. Croația va intra în Schengen începând cu 1 ianuarie 2023.
UPDATE 15.20
A început votul în Consiliul JAI.
UPDATE 14.30
Potrivit surselor Euronews, miniștrii de Interne participanți la Consiliul JAI nu au strâns unanimitate în ceea ce privește aderarea la Schengen a Croației, României și Bulgariei. Germania și Luxemburg au trecut la amenințări, precizând că vor bloca accesul Croației, dacă Bulgaria and Romania nu primesc undă verde.
NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for 🇭🇷🇷🇴🇧🇬.They’re now breaking up for separate negotiations.
I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.
— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022
UPDATE 11.20
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat joi că va vota împotriva extinderii spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi de la Bruxelles, blocând astfel intrarea acestor două țări în spațiul de liberă circulație, transmite AFP, citată de Hotnews.
Este de așteptat ca miniștrii UE să aprobe în unanimitate aderarea Croației, dacă nu va apare vreo surpriză, mai notează France Presse.
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia, o temă care în ultimele săptămâni a stârnit foarte multe discuţii, controverse şi agitaţie politică, mai ales după ce Austria a anunţat că îşi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.
„Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunţul făcut miercuri de Consiliul UE, care a fost salutat de clasa politică românească în condiţiile în care existau temeri că Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agendă.
PROGRAMUL CONSILIULUI JAI
Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).
În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.
Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE.
Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.
Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).
Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE, informează news.ro.
SCHENGEN, UN VIS DE 11 ANI
România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare.
Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.
De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.
Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda.
Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.
