UPDATE 11:58
Președintele Klaus Iohannis a ținut un discurs, marți, la bilanțul MApN, în care a subliniat importanța cooperării României cu NATO. Totodată, șeful statului și-a transmis aprecierea pentru eforturile depuse de minister în anul 2016.
„Cu totii ne dorim ca Romania sa fie o tara puternica si respectata in Europa si in lume. Tara noastra a dovenit ca poate fi furnizor de securitate. In acest context, doresc sa transmit intreaga mea apreciere pentru eforturile sustinute, aferente anului 2016, care au vizat, printre altele, si crestera personalului armatei. Vreau sa subliniez realizarea deosebita privind operationalizarea integrarii NATO si a realizării scutului de la Deveselu. (…) Contextul obiectivelor implementate de tara noastra vin in mod firesc pentru constitutirea brigazii multinationala, proiectarea unei prezente adaptate: maritim si aerian. (…) Bugetul apararii a reprezentat pentru mine o prioritate. Cooperarea interinstitutionala si cea dintre MApN si MAE, in special, devine esentiala. De asemenea, bugetul destinat apararii asigura premisele ca obiective pentru 2017 sa fie indeplinite. Vreau sa subliniez ca resursa cea mai importanta a armatei sunt militarii si civilii care activeaza. (…) Va multumesc pentru ceea ce faceti pentru tara!”, a declarat Iohannis.
–––
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu participă, marţi, de la ora 11, la autoevaluarea activităţii Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2016.
Faţă de anul precedent, MApN are un buget apreciabil mărit, însă rămâne sub semnul întrebării consensul politic privind un program important de înzestrare, cel pentru patru corvete multifuncţionale, aprobat de guvernul Cioloş la sfârşitul anului trecut.
În ceea ce privește bugetul Apărării, acesta a fost subiect de controverse politice la începutul acestui an. Astfel, noul ministru al Apărării, Gabriel Leş, declara pe 4 ianuarie, în cadrul audierii sale pentru numirea în funcţie în comisiilor parlamentare de apărare, că MApN îşi propune să continue programele de înzestrare ale armatei, făcând referire la achiziţia avioanelor F16 şi preconizata cumpărare a patru corvete construite de către compania Damen la şantierul naval de la Galaţi. De altfel, Leş a fost secretar de stat în guvernul precedent ocupându-se în special de programele de înzestrare.
Controversele au apărut după ce Ministerul de Finanţe a făcut publică prima variantă a bugetului de stat, în care Ministerul Apărării Naţionale nu primea cei 2% din PIB, deşi era obligaţie asumată de România faţă de aliaţii din NATO. Exista însă posibilitatea ca MApN să ajungă la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, faţă de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe lângă cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apărarea ar fi putut primi, ipotetic până la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament, amintește news.ro.
La o zi după publicarea proiectului de buget, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anunţat că bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa şi a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel încât cei 2% să fie asiguraţi din credite bugetar. Liviu Dragnea a susţinut că şi, în varianta iniţială, era prevăzut acelaşi procent de 2%.
