UPDATE 20:01
Președintele Klaus Iohannis a transmis în urmă cu puțin timp că el consideră neclare concluziile raportului prezentat de către Tudorel Toader și că în continuare nu găsește motive să o revoce pe Codruța Kovesi, potrivit unui comunicat trimis PSnews.ro.
„Referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat joi, 22 februarie a.c., de către ministrul Justiției, Administrația Prezidențială face următoarele precizări:
Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a Ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.
În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept”, detaliază Iohannis.
–––––––––––––
UPDATE 19:34
Chiar dacă sunteți nerăbdători să citiți documentul integral despre care Tudorel Toader a promis că va fi publicat pe site-ul Ministerului Justiției, va trebui să așteptați, întrucât portalul MJ a picat, așa cum puteți vedea mai jos.
–––––––––-
UPDATE 19:18
”Privind articolul 1 al Constituției, România este stat de drept. DNA trebuie să continue să funcționeze în mod legal, instituția nu se identifică cu procurorul șef, Laura Codruța Kovesi. Statul de drept este statul în care acțiunea fiecărei autorități publice este reglementată prin lege, se supune legii, în spiritul valorilor democratice și respectării drepturilor omului. Lucruruile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să eliminăm ceea ce este rău. Pentru aceste acte și fapte de netolerat, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”, a conchis ministrul Tudorel Toader.
––––––––––––––––-
UPDATE 19:15
Într-un final, după insistențele jurnaliștilor, Tudorel Toader a acceptat să răspundă unei întrebări, cu condiția ca respectivul ziarist să nu îi adreseze altă întrebare.
Concret: chestionat în legătură cu costurile instrumentalizării unor dosare, Toader a spus că la PICCJ un astfel de dosar costă 2.000 de lei, la DIICOT – 6.000 de lei, iar la DNA – „39.400 și ceva” de lei.
–––––––––––-
UPDATE 19:09
Ministrul Justiției și-a exprimat în urmă cu puțin timp nemulțumirea că, în ciuda abuzurilor de care a fost acuzat Mircea Negulescu, conducerea DNA (recte Laura Kovesi) NU a făcut verificări la DNA Ploiești, ci l-a lăudat pe Portocală.
–––––––––––––––––-
UPDATE 18:48
Jurnaliștii și-au pierdut răbdarea cu Tudorel Toader, întrerupând în repetate rânduri lungul discurs al ministrului Justiției, dar guvernantul a continuat să vorbească, acoperindu-le vocile.
–––––––––––-
UPDATE 18:05
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a prezentat concluziile raportului, joi seara, în cadrul conferinței de presă organizată la instituția pe care o conduce:
”Raportul are 36 de pagini în sinteză. Nu știu dacă veți avea răbdarea să îl citesc pe tot. O să îl prezint în diagonală, în sinteză. Avem o justiție, unii spun că este bună, alții spun că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți, în slujba cetățeanului, trebuie să fie bună și nu rea. Demnitatea de procuror este absolut respectabilă, dacă este exercitată cu bună credință, pentru a servi bunului public, valoare care reprezintă una dintre exigențele statului de drept. Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a DNA, dvs aveți rolul de a prezenta distincțiile necesare. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, a DIICOT și a DNA va fi prezentat Parlamentului, în conformitate cu prevederile Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, determinată de rolul său constituțional (art. 132 din legea fundamentală). Luarea de poziție, privește activitatea managerială desfășurată de procurorul-șef al DNA. Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale referitoare la procurorul-șef al DNA în perioada februarie 2017-2018. Raportul de evaluare a eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor procurorului-șef de la DNA, urmare a pronunțării de către CCR a Deciziei 68/2017, prin care s-a constatat că exista în momentul respectiv un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvernul României – conflict generat de acțiunea PICCJ de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului (art. 115 din Constituție). Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori altor măsuri instituționale, în conformitate cu Constituția și legile. ”, și-a început prezentarea raportului, ministrul Tudorel Toader.
”Acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care reprezintă 20 de categorii de acte și fapte menționate în prezentul raport, pentru perioada februarie 2017- februarie 2017. Primul punct: am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice din România. Comportament simțit de loialitate, neconstituțional al procurorului-șef al DNA. Am arătat, prin raportul de analiză al activității procurorului-șef DNA, că în sine constatarea unui singur conflict juridic de natură constituțională nu are aptitudinea de a determina revocarea conducătorului instituției care a produs conflictul. Conflictele izolate pot fi corectate. Concluziile sunt în mod evident diferite atunci când încălcarea Constituției depășește limitele de competență prevăzute de Constituție și de lege, atunci când încălcările devin sistematice. In mai putin de jumatate de an de la decizia 68/2017, DNA prin conducerea sa a fost chemata iarasi in fata CCR, pentru inca doua conflicte de natura constitutionala. Asadar, trei sesizari intr-un singur an, dintre care in doua CCR a constatat existenta unei incalcari a constitutiei, de catre DNA, prin conducerea sa. In a treia situatie, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a facut in considerente necesarele precizari prin care a orientat pe viitor conduita DNA, in sensul ca nu poate ancheta oportunitatea adoptarii unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG. E un bilant semnificativ si daca privim din perspectiva activitatii CCR: Daca examinam cea mai recenta statistica a CCR, care releva ca numarul deciziilor prin care se constata conflicte juridice constitutionale intre autoritati au fost de 13, dintr-un numar de 39 de decizii de la momentul revizuirii Constitutiei din 2003. In 14 ani, au fost constatate 13 conflicte, dintre care 2 in 2017 si generate de catre DNA. Prin incalcarea limitelor de competenta in raport cu Parlamentul, Guvernul, CCR, printr-o conduita contrara principiului colaborarii loiale. Prin decizia 68, CCR a retinut ca Ministerul Public s-a considerat competent sa verifice oportunitatea si implicit legalitatea adoptarii OUG. O astfel de conduita, a spus Curtea, echivaleaza cu incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat. Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR. Ministerul Public, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional. Mai spunea Curtea ca actiunea Ministerului Public creaza o presiune asupra membrilor Guvernului. Declansare unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui mare numar de funcitonari publici, ministri, a detemrinat o stare de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creaindu-se premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri de formularea unor viitoare acuzatii, Guvernul e blocat in activitatea sa de leguitor. Curtea Constitutionala a constatat un conflict juridic constitutional, retinand conduita pe care trebuie sa o urmeze DNA, in sensul abtinerii de la actiuni care au ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Ministerul Public nu are competenta sa desfasoare activitati de cercetare penala pentru oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. Un singur act nu e de natura sa determine o sanctiune, spuneam atunci (in marti 2017 – n.red.). Ulterior, prin decizia 611 / 2017, referitoare la cerrerile de solutionare a conflictelor juridice constitutionale dintre Parlament si ministerul Public, pe de o parte, formulate de presedintele Senatului si Camerei, Curtea Constitutionala a constatat iar un conflict juridic de natura constitutionala prin refuzul procurorului-sef de a se prezenta in fata comisiei speciale de ancheta a Parlamentului pentru alegerile din 2009. CCR a retinut in ce o priveste pe doamna Kovesi ca a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinta in fata comisiei speciale, iar la solicitarea de a raspunde in scris, a dat un raspuns incomplet, care a contribuit la prelungirea perioadei de activitate a respectivei comisii. Si aici CCR a constatat ca prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj in activitatea comisiei, care a dus la prelungirea cu 60 de zile a termenului. CCR a stabilit ca in aplicarea colaborarii loiale intre institutii, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile. Concluzionand, CCR a stabilit ca procurorul-sef DNA inlatura a priori orice colaborare loiala cu parlametul, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment public cu interes desebit, daca s-a aflat intr-un anumit loc la momentul alegerilor prezidentiale din 2014. CCR a statuat ca prin refuzul de a se prezenta in fata Comisiei si de a prezenta informatiile solicitate, este incalcata autoritatea parlamentului, organ reprezentativ al poporului, si desfasurarea activitatii sale. In al patrulea rand, prin decizia 757/2017 asupra cererii de solutionare a unui conflict juridic constitutional dintre Guvern si DNA, legat de anchetarea emiterii a doua HG, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a precizat in considerentele deciziei, care sunt obligatorii, ca in privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual parchetul nu are competenta de a incepe urmarirea penala, dar poate cerceta faptele de natura penala savarsite in legatura cu emiterea. Daca legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii. Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68 a CCR. n al cincilea rand, din comunicatul DNA privind verificarea celor doua HG (legate de cazul lacului Belina – n.red.), s-a prevazut ca au fost incalcate prevederile Constitutiei si Legii 213/1998. Scria in comunicat ca au fost incalcate o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa. DNA s-a erijat in evaluator fara nicio distinctie inclusiv asupra aspectelor de oportunitate in adoptarea HG.” a continuat Tudorel Toader.
–––––––––
Zi crucială pentru Laura Codruța Kovesi dar și pentru instituția condusă de aceasta.
Așa cum a anunțat, joi seară, la ora 18, ministrul Justiţiei Tudorel toader va face publică decizia sa privind revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
Este cea mai aşteptată decizie a acestui început de an şi vine în contextul uriaşului scandal de la DNA Ploieşti.
