UPDATE 20.44
Moldova este un partener al NATO şi a avut de suferit enorm de pe urma războiului din Ucraina, iar NATO analizează în prezent cum poate aprofunda cooperarea cu această ţară, în diverse domenii, ţinând cont că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, cum ar putea o ţară ca Moldova să fie ajutată să se apere de efectele războiului din Ucraina, secretarul general al NATO a recunoscut că sprijinul economic este cea mai bună modalitate de a-i veni în ajutor.
„Moldova este un partener al NATO şi Moldova are o relaţie foarte apropiată cu Uniunea Europeană, dar mulţi aliaţi îi furnizează sprijin bilateral. Recent m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi am avut discuţie foarte extinsă despre modalităţile în care ne-am putea aprofunda parteneriatul, respectând faptul că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră. Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii, dar salutăm totodată faptul că aliaţi din NATO şi Uniunea Europeană furnizează ajutor economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecinţele,pe care ei le suferă din cauza războiului din Ucraina”, a arătat Jens Stoltenberg.
„Moldova, fiind atât de apropiată de zona de război, a suferit enorm”, a menţionat secretarul general al NATO.
„Desigur, singura şi cea mai bună cale de a încheia această situaţie este ca Putin să pună capăt războiului brutal de agresiune, care e rău pentru ucraineni, dar are ramificaţii la nivel global, inclusiv asupra preţurilor la energie şi alimente şi asupra unor ţări sărace precum Moldova”, a adăugat Stoltenberg.
UPDATE 20.00
Miniștrii de Externe NATO au adoptat o declarație comună la București, în care condamnă „acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina” și reafirmă „sprijinul politic și practic” pentru această țară „atât timp cât va fi necesar”.
Declarația miniștrilor de externe NATO (București, 29-30 noiembrie 2022)
1. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața. Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.
3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.
4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice. Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.
5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice.
În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.
UPDATE 19.43
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, marţi, adoptarea declaraţiei miniştrilor de Externe NATO în cadrul reuniunii pe care a găzduit-o la Bucureşti. Documentul reiterează sprijinul pentru Ucraina, importanţa regiunii Mării Negre, condamarea agresiunii Rusiei şi atacurile ruseşti asupra populaţiei civile. Miniştrii de Externe NATO au transmis că Alianţa este o structură defensivă, dar fiecare centrimetru al teritoriului aliat va fi apărat, ”unit şi hotărât”.
”Salut adoptarea astăzi la Bucureşti a Declaraţiei ministerialei NATO pe care o găzduiesc ce condamnă războiul Federaţiei Ruse contra Ucrainei şi atacurile asupra civililor şi infrastructurii civile. Am reiterat sprijinul nostru pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei”, a scris, marţi, pe Twitter, ministrul Bogdan Aurescu.
În Declaraţia NATO de la Bucureşti, miniştrii de externe ai statelor aliate şi invitate au condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în mod deosebit atacurile împotriva populaţiei şi infrastructurii civile, încălcările repetate ale dreptului internaţional umanitar, precum şi şantajul energetic practicat de Moscova.
De asemenea, miniştrii de externe au reiterat sprijinul NATO pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa şi aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, precum şi angajamentul ţărilor Alianţei de a-şi continua şi intensifica asistenţa pentru Ucraina, în coordonare cu toţi partenerii relevanţi, în primul rând cu UE. Totodată, miniştrii au reafirmat angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, în scopul susţinerii integrităţii, rezilienţei, capabilităţilor şi independenţei politice a acestor state.
”Şefii diplomaţiilor aliat au subliniat în textul Declaraţiei hotărârea NATO de a-şi întări semnificativ postura de apărare şi descurajare şi de a continua dezvoltarea unui spectru complet de forţe şi capabilităţi. Au transmis un mesaj unanim de solidaritate, arătând că orice atac împotriva unui stat NATO va primi un răspuns ferm şi unit. În contextul participării la reuniune a Finlandei şi Suediei, state invitate să adere la Alianţă, miniştrii de externe şi-au reafirmat susţinerea pentru Politica Uşilor Deschise a NATO şi pentru deciziile Summitului de la Bucureşti din 2008”, a transmis MAE.
UPDATE 19.00
Ungaria a blocat reuniunea Comisiei NATO-Ucraina și la summitul de la București. Szijjártó: „Nu este nimic nou sau surprinzător în ce ne privește”.
UPDATE 18:50
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, susține o conferință de presă după finalizarea primelor discuții din cadrul ministerialei NATO de la Palatul Parlamentului.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg:
Forțele ucrainene au făcut progrese semnificative, în același timp mari părți din Ucraina rămân sub ocupație, iar forțele Rusiei încă păstrează trupe numeroase.
Războiul brutal al Rusiei și al președintelui Putin încearcă să facă din iarnă o armă, o armă prin care poporul ucrainean să înghețe.
Reuniunea noastră din București transmite un mesaj de unitate și de un efort susținut de a sprijini Ucraina. Oricât va dura, nu dăm înapoi.
Azi aliații au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil și generatoare, să ajute Ucraina să facă față loviturilor rusești împotriva infrastructurii energetice.
Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung.
În ședință am abordat și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Le recunoaștem și le respectăm, dar acum focusul este pe ajutorarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.
De ce nu poate trimite NATO sisteme Patriot în Ucraina?
Există o discuție în curs, dar trebuie să vedem și să ne asigurăm că toate sistemele pe care le-am trimis și le trimitem sunt funcționale, că avem piese de schimb, că avem muniție. Spre exemplul sistemul NASAMS trimis deja Ucrainei sau sistemul IRIS-T, ne asigurăm că putem sprijini și cu piese de schimb, și cu muniție.
Focusul acum este să sprijinim de urgență, atât ca să se apere, dar și să poată fi reparată infrastructura energetică. Dar discutăm și cum să extindem parteneriatul nostru politic.
Mărim și sprijinul practic, cu combustibil, cu generatoare, cu îmbrăcăminte, cu sisteme de bruiat dronele.
Despre un potențial plan de pace în Ucraina:
Cred că mesajul principal este că o pace de lungă durată trebuie să fie una justă. Nu poate izbândi o astfel de pace dacă înflorește și autocrația.
Din acest motiv toată lumea vrea pace, dar ca să obții o astfel de pace trebuii să te asiguri că agresorul nu câștigă. Acesta e un război de agresiune, o invazie și cu atacuri continue asupra civililor.
Majoritatea războaielor se termină la masa negocierii, probabil și acesta va fi la fel. Dar știm că discuția de la masă e direct legată de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obșțne o pace stabilă e să sprijinim militar Ucraina. Așa poate înțelege Putin că nu poate obține victoriile sale pe câmpul de luptă.
Faptul că Turcia s-ar opune la sporirea securității NATO la Marea Neagră:
Toți aliații au căzut de acord pe această sporire a siguranței în marea Neagră, încă din 2014. Atât la sol, cât și cu forțe aeriene.
Când am realizat că Rusia planifică o invazie la scară largă, am sporit prezența noastră în Marea Neagră. Am văzut la baza de la Kogălniceanu cum aliații au sporit trupele. Am mărit prezența noastră militară cu un grup de luptă, și aici și în Bulgaria. Am luat decizii importante – cu toți aliații – la summitul de la Madrid să mărim forțele și numărul de echipamente prepoziționate.
Despre discuția despre poziționarea de echipamente suplimentare și problema logisticii:
Avem planuri puse la punct, cum să apărăm toți aliații. Astfel de planuri au fost activate la momentul invaziei, asta a dus la sporirea prezenței NATO – forțe aeriene, forțe navale, forțe la sol. SACEUR (comandantul militar NATO) are autoritatea să mute trupe după cum e necesar.
Le analizăm mereu și dezvoltăm aceste planuri și schimbăm pe parcurs cupă cum e nevoie – unde mutăm militari, unde prepoziționăm echipamente.
Cum poate ajuta NATO Republica Moldova pe partea de securitate:
Recent m-am întâlnit cu Maia Sandu și am discutat pe larg despre modul cum putem extinde parteneriatul, respectând statutul neutru al țării și al faptului că nu este o țară care aspira la aderarea la NATO.
Moldova fiind așa aproape de Război a suferit mult, iar cea mai durabilă cale pentru a se termina totul ar fi ca președintele Putin să sfârșească agresiunea. Acest război are ramificații pe tot globul.
UPDATE 15.20
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în deschiderea reuniunii miniștrilor de Externe din statele membre NATO, că de la momentul aderării, România a fost un aliat responsabil şi activ, devotat principiilor Alianţei. El a menţionat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică şi că trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile. Şeful statului a mai spus că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO şi se bucură că această premieră are loc la Bucureşti.
Şeful statului a arătat că în acelaşi timp, România rămâne un susţinător puternic al Politicii Uşilor Deschise.
”Suntem încrezători că Finlanda şi Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că uşa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor şi altor parteneri, inclusiv Ucraina şi Georgia, aşa cum a fost decis la Summitul de la Bucureşti, în 2008, chiar în această clădire”, a spus el.
UPDATE 14.50
Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, marţi, la Palatul Parlamentului pentru a participa la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
Şeful statului a fost întâmpinat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
UPDATE 14.00
Pe lungul său drum către democraţie şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul că SUA îi vor fi alături, a declarat, marţi, secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul român, Bogdan Aurescu.
„Cred că e onest să spun că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială şi să fie respectate, să insiste că o ţară pur şi simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forţă, să îi şteargă graniţele, să distrugă identitatea”, a arătat şeful diplomaţiei americane.
DETALII AICI: Antony Blinken: „SUA nu au aliat mai bun ca România”. Declarații comune cu ministrul Bogdan Aurescu
UPDATE 12:29
Alianţa Nord-Atlantică este aici, este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o intervenţie la Aspen – GMF Bucharest Forum, care are loc la Bucureşti.
Înaltul oficial se află în România pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe din NATO, care are loc marţi şi miercuri la Palatul Parlamentului.
„Miniştrii Afacerilor Externe din ţările NATO se reunesc în Bucureşti, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei are loc la graniţa cu România şi subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Este un moment critic pentru securitatea noastră şi transmitem un mesaj important: NATO este aici, NATO este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a afirmat Stoltenberg, potrivit Agerpres.
El a vorbit despre creşterea prezenţei militare după începutul războiului din Ucraina, respectiv dublarea grupurilor de luptă aliate de la două la patru, unul dintre ele fiind în România.
„NATO şi aliaţii nu fac parte din conflictul din Ucraina, dar punem la dispoziţie, într-o manieră fără precedent, sprijin Ucrainei, deoarece Ucraina este o naţiune care are dreptul de a se apăra, drept înscris în Carta ONU”, a transmis Jens Stoltenberg.
Potrivit secretarului general al NATO, „războiul de agresiune al preşedintelui Putin este un eşec”.
„Iar el răspunde cu mai multe acte brutale – vedem valuri de atacuri cu rachete lansate în mod intenţionat asupra civililor şi infrastructurii civile, care lovesc case, spitale şi reţele de electricitate”, a completat Stoltenberg.
DETALII AICI: Stoltenberg, la București: NATO este aici şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat
––––––––––––-
Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar şi din ţări partenere, se reunesc la Bucureşti să discute, marţi şi miercuri, despre cele mai urgente probleme ale blocului militar chiar în vecinătatea unui război de agresiune fără precedent în Europa ultimelor opt decenii. Este prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea sa la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment NATO de nivel înalt găzduit de Bucureşti, după Summitul din 2008.
Pentru România, găzduirea evenimentului mai are o semnificaţie: se împlinesc 20 de ani de la primirea de către ţara noastră a invitaţiei de aderare la NATO (Summitul de la Praga, 21-22.11.2002).
Este, de asemenea, prima reuniune a aliaţilor după Summitul de la Madrid din vară, fiind relevantă în evaluarea procesului de punere în practică a deciziilor acestuia. Şi cum este primul eveniment de nivel înalt al NATO desfăşurat într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, reuniunea indică în mod simbolic importanţa strategică a Mării Negre pentru NATO şi pentru securitatea euroatlantică.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care este deja la Bucureşti încă de luni, va prezida reuniunea, care se va încheia miercuri cu o declaraţie comună, dar şi cu semnarea altor documente.
REPUBLICA MOLDOVA ESTE INVITATĂ ÎN PREMIERĂ LA O ASTFEL DE REUNIUNE
Pe lângă şefii diplomaţiilor din cele 30 de state membre, secretarul general al NATO şi alţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la reuniune vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO, precum şi miniştrii de externe din Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, state partenere ale Alianţei.
Prezenţa miniştrilor de externe din Republica Moldova, Georgia, Bosnia-Herţegovina va oferi ocazia evaluării stadiului implementării deciziilor Summitului de la Madrid privind asistenţa practică şi adaptată faţă de aceşti parteneri vulnerabili.
Este de notat faptul că evenimentul de la Bucureşti va marca o premieră: este prima dată când Republica Moldova este invitată la un astfel de format. Aceasta confirmă, de fapt, importanţa pe care aliaţii o acordă stabilităţii Republicii Moldova, în special în aceste momente dificile pentru Chişinău.
Pe acest fond, este de aşteptat ca miniştrii de externe din statele NATO să reitereze unitatea şi hotărârea aliaţilor pentru ca NATO să se adapteze la noile realităţi, în care Rusia reprezintă cel mai important risc de securitate la adresa NATO şi a securităţii euroatlantice, după cum a fost stabilit în noul Concept Strategic al NATO, adoptat la Summitul Alianţei de la Madrid.
Pe agenda reuniunii se vor regăsi, de asemenea, menţinerea sprijinului NATO pentru Ucraina, continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova, Georgiei şi Bosniei şi Herţegovinei, precum şi evaluarea strategică a provocărilor globale actuale la adresa securităţii Alianţei. De asemenea, vor fi discutate ameninţările hibride şi terorismul, dar şi abordarea NATO faţă de China.
