UPDATE 15:38
DNA, miercuri, într-un comunicat de presă remis redacției de știri Psnews.ro, a transmis un punct de vedere cu privire la publicarea raportului MCV, pe care vi-l redăm mai jos:
”Unul din cele patru obiective de referință stabilite prin MCV, în funcție de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la Combaterea corupției la nivel înalt (obiectivul nr 3).
La acest obiectiv, Raportul subliniază importanța menținerii independenței Direcției Naționale Anticorupție, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, și anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acţiunii procurorilor.
Raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupției poate determina reevaluarea acestor concluzii.
Concret, prezentul Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3.
Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunității”). Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
Amintim că, în cursul anului 2017, DNA a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, pentru presupuse fapte de corupție, toate cererile fiind respinse.
Raportul insistă însă că, în cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.
În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție, ar constitui un regres.
În prezentarea generală, Raportul comisiei Europene constată că :
1.Progresul pozitiv și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi:
– Ordonanța de urgență de dezincriminare a anumitor infracțiuni de corupție, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deși abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spațiul public
– Propunerile de modificare a legilor Justiției, inițiate la sfârșitul lunii august, care au generat controverse și o puternică reacție negativă din partea sistemului judiciar și din partea unor segmente din societatea civilă, reacție care s-a focalizat asupra problemei independenței justiției. Raportul insistă că va fi crucială capacitatea guvernului şi a parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv prin care să fie modificate legile justiției și că, în acest proces, trebuie valorificată opinia sistemului judiciar şi opinia Comisiei de la Veneţia, pentru a garanta independența justiției. De altfel, transparența şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legile privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției rămân o preocupare a Comisiei Europene.
- Criticile împotriva sistemului judiciar și fată de deciziile instanțelor rămân o problemă importantă în dezbaterea publică. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se referă la declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”.
Insistând asupra acestei teme, Raportul remarcă faptul că „De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar și a magistraților au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioară, în sensul de a se obține o recunoaștere instituțională a problemei, precum și a unei decizii de a lua măsuri în vederea soluționării sale. De exemplu, Comisia aşteaptă ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat Codul de conduită, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017”, se arată în comunicat.
UPDATE 12:59
Președintele Klaus Iohannis îi trage de urechi pe politicieni, exprimându-și îngrijorarea cu privire la concluziile ultimului raport MCV. Mai precis, șeful statului avertizează că în actualul ritm ar putea fi anulate progresele făcute până acum în domeniul justiției.
Iată ce scrie Președinția într-un comunicat publicat miercuri pe site:
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont. Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.
Președintele Klaus Iohannis împărtășește opinia Comisiei Europene conform căreia procesul de modificare a acestei legislații trebuie să fie unul cât mai transparent și cu luarea în considerare a poziției tuturor actorilor din sistemul judiciar.
De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător și doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale.
Comisia Europeană atenționează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 și a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuție a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate.
În cei zece ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a făcut progrese importante în domeniul justiției, progrese la care ultimele rapoarte MCV au făcut constant referire. În același timp, finalizarea monitorizării României prin acest mecanism depinde în mod direct de caracterul sustenabil și ireversibil al acestor reforme.
Președintele Klaus Iohannis atrage atenția că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterea corupției poate fi periclitat de acțiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor și nu a unor interese partizane sau de grup.
Afectarea independenței sistemului judiciar și, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiția, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut.
Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că va uza de toate atribuțiile sale constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional. Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susținută prin vot de milioane de cetățeni”.
–––––––––––––-
UPDATE 11:57
Comisia Europeană consideră că România nu îndeplinește obiectivele de referință, astfel încât ridicarea MCV a fost împinsă până la sfârșitul anului 2018. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut o primă declarație după publicarea raportului MCV.
Iată ce a declarat Tudorel Toader:
„Raportul evidențiază multe dintre progresele înregistrate de România față de momentul ianuarie 2017, fundamentând concluzia Comisiei în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV într-un viitor apropiat cu orizont de timp, anul 2018
Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca la preluarea președinției Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub MCV”, potrivit dcnews.ro
––––––––-
Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Vedeți mai jos de ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu stă pe roze.
Mai precis, CE a anunțat că s-au făcut progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese, dar sunt menţionate şi provocări la adresa independenţei justiţiei, scrie Mediafax.
Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, ţara noastră a „realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător”.
Pe de altă parte, executivul comunitar avertizează asupra lipsei progreselor pe parcursul anului 2017. Amintim că Tudorel Toader este ministru al Justiției de la sfârșitul lunii februarie.
„Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.
Totodată, comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, „deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV”.
Comisia Europeană anunţă că o nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.
Găsiți AICI documentul integral.
