UPDATE
Bugetul Primăriei Capitalei, propus de primarul general Nicușor Dan, nu a fost adoptat miercuri de Consiliul General deoarece, așa cum au anunțat, consilierii USR-PLUS nu au votat pentru.
PNL și USR-PLUS au majoritate în Consiliul General. Consilierii USR-PLUS au motivat că nu votează deoarece veniturile sunt nerealiste și umflate, iar Nicușor Dan nu a făcut nicio reformă în administrație sau spitale.
Votul pe buget a fost: 17 voturi pentru, 22 împotrivă, 14 abțineri.
Consilierii generali USR PLUS au anunțat oficial marți seară că nu vor aproba bugetul Capitalei la votul de miercuri și au cerut primarului general să retragă proiectul. Astfel, consilierii alianței continuă șantajul la adresa primarului general Nicușor Dan pentru ca viceprimarul lor, Horia Tomescu, omul propulsat în funcție în locul lui Vlad Voiculescu, să primească putere totală pentru a lua decizii în domeniul sănătății și mână liberă pentru gestionarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București.
„Avem responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în București. Nu se reformează nimic, aceasta este o mare nemulțumire a noastră, indiferent că vorbim de aparatul primăriei, de subordonate, de managementul administrației spitalelor. Vrem să ne așezăm la masă, să discutăm și să venim în fața bucureștenilor cu un buget realist, bazat pe venituri reale și care să prioritizeze cele mai importante proiecte pentru București. Nu putem aproba ceva ce nu a fost discutat. E ca și cum Parlamentul ar fi în situația de a aproba bugetul Guvernului fără să știe pe ce se bazează. Noi nu am venit aici să ne jucăm. Avem o responsabilitate. Cetățenii ne-au votat. Cerem primarului să retragă proiectul”, a declarat Horia Tomescu, viceprimarul Capitalei.
El a precizat că „USR-PLUS va vota bugetul doar după ce vor fi îndeplinite aceste standarde. Există deja o decizie oficială a conducerii politice”.
„Asta nu înseamnă că investițiile pe acest an nu se vor realiza. Imediat ce bugetul va fi așezat pe niște fundamente reale și legale, grupul de consilieri USR PLUS din Consiliul General îl va vota. Trebuie să ne întoarcem la masa discuțiilor în cel mai scurt timp posibil și să facem un buget pentru bucureșteni”, a adăugat Horia Tomescu.
Horia Tomescu a devenit viceprimar al Capitalei pentru că Vlad Voiculescu a renunțat la funcție în favoarea postului de ministru al Sănătății. De altfel, chiar și fostul ministru ar avea interes să fie blocat bugetul municipalității. Remaniat din Guvern, președintele PLUS București vrea să se răzbune și trage sfori pentru a-și menține influența în formațiunea condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș, notează b1.ro.
Blocarea bugetului ar șubrezi și mai tare coaliția de guvernare, iar imaginea lui Dan Barna ar fi afectată pentru că ar trebui să gestioneze o nouă criză politică. În felul acesta, șansele liderului USR în competiția internă cu Dacian Cioloș pentru șefia partidului s-ar reduce și ele.
Omul său din Primăria Capitalei este chiar viceprimarul Horia Tomescu, care ar facilita implementarea planului.
Aparent, pentru USR PLUS, obiective precum modernizarea rețelei de termoficare, investițiile în infrastructura rutieră sau poluarea care atinge cote alarmante au trecut în plan secund, eforturile lor fiind mai degrabă concentrate pe sporirea atribuțiilor lui Horia Tomescu și pe resursele pe care acesta le va putea avea la dispoziția sa, fie că vorbim despre fonduri sau despre personalul subordonat.
Încă de la începutul lunii aprilie, consilierii USR PLUS exercită un șantaj fără precedent la adresa primarului Nicușor Dan
Astfel, pentru a fi umflate atribuțiile lui Horia Tomescu, multe dintre proiectele vitale pentru dezvoltarea Capitalei vor fi blocate sau întârziate.
Totuși, șantajul este o infracțiune pedepsită cu ani grei de închisoare:
Potrivit articolului 207 din Codul Penal: (1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru
de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
