Update 13.40
Giorgiana Hosu, procuror-şef adjunct al DIICOT, va asigura interimatul la şefia instituţiei, după ce va fi publicat decretul de eliberare din funcţie a lui Felix Bănilă.
Conform procedurii, după plecarea lui Bănilă, interimatul la DIICOT trebuie asigurat de către unul dintre adjuncţii săi.
La DIICOT sunt doi procurori-şefi adjuncţi – Giorgiana Hosu şi Oana Schmidt-Hăineală, însă Hăineală nu este numită în funcţie, ci delegată.
Cine este Giorgiana Hosu
Giorgiana Hosu, propunerea fostului ministru al Justiției Tudorel Toader pentru funcția de adjunct DIICOT, a primit aviz favorabil din partea Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în 9 octombrie 2018. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni.
Hosu a fost adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției.
Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu.
Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și dee dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul „Manhattan”.
Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.
––––––––––––––––––––––––––––-
Tsunami la DIICOT: Felix Bănilă a anunțat miercuri, într-un comunicat oficial, că și-a depus ”demisia de onoare din funcția de procuror șef”.
Redăm comunicatul oficial:
„Urmare a solicitării Președintelui României, prin declarație de presă, în seara zilei de 30.09.2019 și a comunicatului procurorului șef D.I.I.C.O.T. din data de 01.10.2019, procurorul șef D.I.I.C.O.T. aduce la cunoștință publică următoarele:
Deși am convingerea că nu am eșuat în îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege în calitate de procuror șef al D.I.I.C.O.T., iar speța ”Caracal” nu depășește nivelul priceperii mele și al aptitudinii soluționării ei de către ai mei colegi;
În urma discuțiilor purtate cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu Ministrul Justiției și cu membrii Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dar și în baza propriului raționament;
Am înțeles să îmi depun demisia de onoare din funcția de procuror șef al Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sens în care am înaintat-o Ministrului Justiției, respectând parcursul legal al actului numirii în această funcție, pentru a aprecia cu privire la oportunitatea transmiterii ei neîntârziate Președintelui României, spre a fi acceptată și a se luat act de aceasta, în vederea emiterii decretului de eliberare din această funcție, dată până la care voi continua să asigur conducerea D.I.I.C.O.T.
Aceasta nu vine pe fondul faptului că nu mi-aș fi făcut datoria și că nu mi-aș fi pus toată priceperea, profesionalismul și buna-credință în exercitarea funcției, pe care cu onoare încă o ocup;
Dar consider că la acest moment, demisia mea este absolut necesară pentru a oferi colegilor mei posibilitatea de a-și continua activitatea într-un climat lipsit de presiune.
Așa cum am mai spus-o, activitatea D.I.I.C.O.T. nu se rezumă doar la cazul ”Caracal” și dacă acesta este prețul pe care trebuie să îl plătesc pentru continuarea în bune condiții a activității – deși unul injust, consider – accept să mă retrag din funcție, lăsând Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism stabilitatea celor 6 funcții de conducere din cadrul secțiilor structurii centrale și a celor alte 6, din cadrul serviciilor aferente acestora, precum și un corp profesional bine pregătit, onest și de bună-credință, cu adevărat independent ca procurori, apt a atinge toate obiectivele legale și strategice ale direcției, în ciuda oricăror alte argumente sau / și speculații contrare.
Vă asigur că sunt pe deplin conștient de implicațiile acestui act și de responsabilitatea ce incumbă funcției de procuror șef al D.I.I.C.O.T., însă nu pot accepta ca direcția, a cărui parte integrantă sunt, să reprezinte ținta predilectă și lipsită de apărare a celor care au obligația de rezervă ori a unor persoane neavizate domeniului sau / și lipsite de cultura juridică necesară.
Deși nu am nimic a-mi reproșa, întrucât cazul de la Dâmbovița nu incumbă activităților și competenței D.I.I.C.O.T., iar de la momentul revenirii mele din concediu (29.07.2019), am direcționat ancheta într-o manieră corectă, justă și legală, în timp ce efectuarea, continuarea și finalizarea acesteia este responsabilitatea exclusivă a procurorilor de caz, a căror independență, nici eu și nici nimeni altcineva, nu trebuie și nu poate a o încălca.
Dacă aș rămâne în funcție, aș risca să antrenez direcția într-un conflict care, pe termen mediu și lung, nu ar putea avea efecte pozitive nici pentru mine și nici pentru D.I.I.C.O.T.
Mi-aș dori, însă, ca gestul meu să rămână unul izolat, lipsit de relevanța pe care mulți, nu numai din sistemul judiciar, o pot intui și să nu deschidă calea unor demisii / demiteri ori revocări arbitrare, cu grave și iremediabile consecințe asupra independenței justiției, în general și a procurorilor, în mod special”.
