UPDATE VIDEO Moțiune împotriva ministrului Agriculturii. Daea a venit cu un „jurnal”, Opoziția l-a acuzat că e „măscărici”. AUR a afișat pancarte. PNL a decis cum va vota

UPDATE 20:10

Versiunea aprobată a Planului Naţional Strategic al României răspunde nevoilor din agricultură şi mediului rural românesc şi este rezultatul unui amplu proces de consultare a fermierilor şi a societăţii civile, a declarat, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

„Subliniez că aprobarea PNS de către Comisie nu se putea realiza fără îndeplinirea criteriilor procedurale privind asigurarea transparenţei şi consultării partenerilor, astfel încât afirmaţiile privind lipsa transparenţei procesului de elaborare şi revizuirea PNS sunt nefondate. Contrar afirmaţiilor din moţiune, intervenţiile din PNS sunt stabilite pornind de la nevoile identificate în urma analizei socio-economice, sprijinul financiar acoperind fermele de familie, cele mici şi mijlocii, consolidarea lanţului valoric, precum şi investiţii în depozitare şi procesare. Sprijinul din PNS este direcţionat către sectoarele şi zonele cu cele mai mari nevoi şi perspective de dezvoltare”, a subliniat Petre Daea.

Astfel, pentru fermele de familie, care acoperă segmentul de ferme mici şi mijlocii, ajutorul este acordat atât printr-o măsură specifică de sprijin pentru investiţii, cu o alocare de 108 milioane euro, dar şi printr-o plată directă, complementară sprijinului de bază.

„Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, acordat fermelor până la 50 de hectare, are o alocare de circa 980 de milioane de euro. În plus, în cadrul celorlalte intervenţii pentru investiţii la nivel de fermă, fermele mici şi mijlocii sunt prioritizate, răspunzând astfel nevoii de consolidare a acestui segment al agriculturii româneşti”, a menţionat ministrul Agriculturii.

În opinia sa, prin PNS sunt prevăzute forme de sprijin distincte pentru încurajarea consolidării fermierilor pe lanţul valoric, fiind alocată o sumă de circa 20 de milioane de euro în acest scop, iar, pentru consolidarea capacităţii de depozitare şi procesare, sunt prevăzute două intervenţii dedicate, cu un buget de circa 375 de milioane de euro.

„Sectoarele cereale şi oleaginoase beneficiază de asemenea de sprijin, intervenţia privind achiziţia de utilaje adresându-se exclusiv culturilor de câmp, existând în plus şi sprijin pentru investiţii în depozitare şi condiţionare cerealelor şi a plantelor oleaginoase”, a menţionat Daea.

În ceea ce priveşte afirmaţia din moţiune potrivit căreia România va pierde sute de milioane de euro de plăţi directe, ministrul a precizat că în baza legislaţiei europene, care are în vedere caracterul de noutate al eco-schemelor, PNS-ul prevede reguli privind flexibilitatea necesară pentru realocare între intervenţii în vederea evitării dezangajării formelor fondurilor neutilizate.

UPDATE 19:40

„Guvernul şi-a propus să diminueze deficitul de produse agroalimentare, iar prin programele demarate şi cele ce vor fi dezvoltate, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială”, a declarat, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

„Da, există un deficit comercial (…). Există şi preocupare în această direcţie, iar Guvernul din care fac parte şi-a propus să diminueze acest deficit de produse agroalimentare, motiv pentru care în Ministerul Agriculturii s-a realizat o serie de programe având în vedere şase obiective: 1. Realizarea în ţară a produselor la care suntem deficitari şi pe care le putem produce (a se vedea programul Tomata, Legume in spaţii protejate, Usturoi, Cartofi şi altele); 2. Stimularea exportului cu produse de valoare adăugată; 3. Stimularea consumului de produse româneşti; 4. Realizarea unor obiective de investiţii prevăzute în PNS pentru depozitare, prelucrare, industrializare a produselor primare, cu 375,3 milioane euro; 5. Investiţii în zootehnie privind reproducţia la porc şi pasăre (71 de contracte în valoare de 1,5 miliarde de euro)”, a explicat Petre Daea.

El a subliniat că majorarea deficitului se justifică şi prin blocarea exportului de cereale, România fiind cel mai important exportator de cereale din bazinul Mării Negre.

„Prin structura, obiectivele şi sumele prevăzute în PNS, prin programele demarate şi pe care le vom dezvolta, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială şi să se menţină poziţii fruntaşe la exportul de cereale şi animale, punându-se accent deosebit pe exportul de produse cu valoare adăugată”, a punctat ministrul Agriculturii.

UPDATE 19:25

România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul, pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, a susţinut, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizând că suma primită de 10 milioane de euro a fost una incorectă.

„Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent.

Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar”, a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a pus rapid mişcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisia Europeană.

„Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui”, a arătat el.

De asemenea, Daea afirmă că a comunicat Reprezentanţei permanente a României la Uniunea Europeană poziţia ţării privind modificarea Regulamentului 870/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului cu Ucraina.

„Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic. Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială”, a transmis şeful MADR parlamentarilor.

Nu în ultimul rând, el a menţionat videoconferinţele pe care le-a avut cu miniştrii Agricultorii din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi directorul general de specialitate din Republica Cehia pe acest subiect al crizei cerealelor din Ucraina, subliniind că se înscriu „în logica găsirii unei soluţii comune care să fie operaţională din punct de vedere juridic”, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spaţiile, să le pregătească pentru depozitarea noii recolte şi valorificarea acesteia.

Ministrul a reamintit că între Uniunea Europeană şi Ucraina s-a încheiat un acord de asociere care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre, inclusiv România.

Potrivit sursei citate, acordul prevede în principal integrarea economică treptat, instituirea progresivă a unei zone de liber schimb între părţi în conformitate cu acordul general pentru tarife şi comerţ din 1994. În baza acordului de asociere s-a elaborat şi aprobat Regulamentul 870 din 30/05/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului, care prevede dezvoltarea relaţiilor economice între Uniunea Europeană şi Ucraina, stimularea fluxurilor comerciale, concesii sub forma unor măsuri de liberalizare a comerţului pentru toate produsele, eliminarea taxelor vamale pentru schimburi de comerciale între Uniunea Europeană şi Ucraina, oferirea de către Uniunea Europeană a unui sprijin temporar economic şi financiar adecvat în beneficiul Ucrainei şi al agenţilor economici, suspendarea temporară de către comisie a regimurilor tarifare şi neintroducerea de măsuri corective.

„Datorită acestor prevederi, practic produsele din Ucraina au intrat pe piaţa unică a Uniunii Europene, creând dificultăţi determinate de o ofertă generoasă ca preţ şi volum. În atare condiţii, agenţii economici români s-au văzut interesaţi de această oportunitate şi s-au îndreptat spre ofertă disponibilă în scopul utilizării ca hrană pentru animale, dar şi pentru cumpărare şi revânzare. Acestea, coroborate şi cu rezistenţa din partea fermierilor la un anumit preţ, justificat de nivelul crescut al importurilor, a determinat o bulversare a pieţei cu efecte negative asupra producătorilor de cereale şi seminţe oleaginoase”, a explicat Petre Daea.

UPDATE 19:02

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva moţiunii simple depuse împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, a anunţat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, liderul deputaţilor liberali, Gabriel Andronache.

„Ca să fie foarte clar şi foarte ferm punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, grupul parlamentar PNL va vota împotriva moţiunii simple depusă de grupul USR şi neafiliaţi”, a spus Andronache, la dezbaterea din plenul Camerei asupra moţiunii simple.

Deputatul PNL Emil Dumitru a afirmat că iniţiatorii moţiunii au intrat într-un „joc politicianist” şi acţionează în Parlament „cu gândul la voturi şi nu la binele agriculturii româneşti”.

„Suntem aici pentru a discuta moţiunea simplă depusă de opoziţie împotriva domnului ministru Daea, însă nu aceasta trebuie să fie subiectul real al întâlnirii de astăzi, ci starea agriculturii româneşti – un domeniu strategic ce ţine de siguranţa naţională a României. De aceea, înainte de a critica activitatea ministrului Agriculturii, mi se pare mult mai important să venim cu soluţii reale pentru agricultori. (…) Din păcate, dragi colegi de la USR şi de la neafiliaţi, aţi intrat în jocul acesta politicianist şi aţi preferat să acţionaţi în Parlament cu gândul la voturi şi nu la binele agriculturii româneşti”, a spus Dumitru.

El a menţionat că ar fi fost nevoie de legea privind modalitatea de raportare a stocurilor, care este un instrument benefic pentru a şti în fiecare moment care sunt stocurile de cereale şi provenienţa lor în depozitele din România.

„Această lege ne-ar fi ajutat, inclusiv astăzi în a obţine mai mulţi bani de la Comisia Europeană şi de a avea argumente în faţa experţilor europeni privind despăgubirile pe care fermierii români le merită. Aţi atacat la CCR acest proiect, astfel încât astăzi putem spune că sunteţi responsabili, în egală măsură, cu eşecul Ministerului Agriculturii de a obţine o sumă corectă pentru fermierii români afectaţi de tranzitul cerealelor din Ucraina. Din păcate, moţiunea dumneavoastră nu conţine soluţii reale pentru agricultura românească. Din păcate, vedem aceeaşi perspectivă politicianistă care v-a făcut să consideraţi că pistele de bicicletă sunt mai importante decât finanţarea infrastructurii naţionale de irigaţii”, a mai menţionat Dumitru.

El a spus că transmite ministrului Daea mesajele primite din partea fermierilor, agricultorilor şi a celor din industria alimentară.

„În primul rând, toţi aceştia spun că este păcat că măsurile bune luate de Guvernul României nu au fost implementate în sprijinul lor”, a adăugat deputatul liberal.

Deputatul PNL a adăugat că, din păcate, Ministerul Agriculturii a omis de la acordarea granturilor acele ferme care aveau producţie integrată, de exemplu cele care produc lapte, ca materie primă, dar au şi fabrică de procesarea produselor din lapte.

El s-a referit la fermierii afectaţi de secetă.

„Până în prezent, din păcate, chiar dacă Ministerul Agriculturii are un buget de 391 de milioane de euro pentru fermierii afectaţi de secetă din bani europeni, acest fond nu este operaţionalizat. Ce spun producătorii? Păi spun că în relaţiile comerciale dintre producători şi comercianţi Ministerul adoptat normele de aplicare a legii privind practicile comerciale neloiale abia în luna martie a anului acesta, în condiţiile în care legea trebuia să fie operaţionalizată la 1 ianuarie 2023. Ce spun legumicultorii noştri? Probabil că ştiţi deja, domnule ministru, pentru că mergeţi în pieţele agroalimentare şi găsiţi tomatele finanţate prin Programul Tomata pe tarabe, în lăzi de banane”, a mai afirmat deputatul liberal.

Votul asupra moţiunii simple se va da în şedinţa Camerei de miercuri.

UPDATE 18:27

„Producţia de roşii a crescut constant din anul 2017, de când se aplică programul Tomata, producţia internă crescând de la 622.000 tone în 2016 la 753.000 de tone 2021 şi 760.000 tone în anul 2022, faţă de un consum uman de 862.000 tone. Se importă roşii în extrasezon, în perioada de iarnă. Faţă de anul 2017, producţia internă de roşii a crescut cu 20,1%, consumul uman de roşii a crescut cu 14%, iar consumul pe locuitor a crescut de la 38,1 kg pe locuitor la 45,1, deci cu 18%. Programul a condus şi conduce la creşterea producţiei şi a cererii interne, pentru că suntem deficitari în perioada noiembrie-mai, pentru că nu avem producţie internă din cauza condiţiilor climatice şi a creşterii accelerate a preţului la combustibil”, a explicat Petre Daea.

El a adăugat că numărul solicitanţilor în cadrul programului s-a majorat de la 8.000 în 2017 la peste 22.500 în acest an, din care peste 7.300 solicitanţi sunt tineri, cu vârsta sub 40 de ani.

„Aceasta datorită modului serios şi responsabil de elaborare a actelor normative la timp. Subliniez faptul că actul normativ care instituie această formă de sprijin pentru 2023 a fost realizat în decembrie 2022, practic înainte de începerea activităţii în legumicultură, producătorii fiind informaţi din timp privind sprijinul acordat. În anul 2020, actul normativ a fost publicat la 1 aprilie, când tomatele erau plantate şi înflorite, iar în anul 2021, în luna iunie, când practic tomatele erau pe masa consumatorilor”, a punctat ministrul.

Pe de altă parte, Petre Daea a menţionat că fermierii din sectorul agricol trebuie să deţină o suprafaţă minimă de un hectar pentru a primi plăţile directe, cu excepţia sprijinului cuplat, unde suprafaţa parcelei este de 0,03 hectare.

„Conform articolului 14 din regulamentul CE 2115, statele membre pot stabili o suprafaţă minimă eligibilă pentru acordarea plăţilor directe. România ales pentru toate intervenţiile ca suprafaţă eligibilă să fie de un hectar. În acest context, şi fermierii din sectorul legumicol trebuie să deţină o suprafaţă minimă de un hectar, excepţie fiind pentru sprijinul cuplat, unde suprafaţa parcelei este de 0,03 hectare. MADR a elaborat un ordin de ministru cu precizări care să-i ajute pe fermieri în aplicarea sprijinului”, a afirmat şeful de la Agricultură.

UPDATE 18:07

Ministrul Petre Daea a venit cu un jurnal, marţi la dezbaterea moţiunii simple a USR şi Forţa Dreptei împotriva sa în plenul Camerei Deputaţilor, despre care a zis că este agenda în care a „consemnat zilnic” activitatea sa la Ministerul Agriculturii. Textul moţiunii a fost citit de către deputatul USR Daniel Blaga care a acuzat că social-democratul Petre Daea nu vede că sunt pierduţi bani din PNRR sau că aproape toate produsele s-au scumpit. Totodată, deputaţii AUR au venit cu pancarte cu mesajul „Opriţi importurile din Ucraina!” şi au stat la tribuna plenului în timp ce ministrul Agriculturii şi-a citit pledoaria, despre activitatea sa în Guvern.

„Fermierii spun despre Daea că este, citez, «un măscărici, un bufon al agriculturii româneşti». Fermierii vă cer ce v-am cerut şi noi, nu vă mai bateţi joc de agricultorii români. (…) Preţurile au luat-o razna, scumpiri peste scumpiri. Ştiţi de ce au luat-o preţurile razna? Daea. El este ministrul orb al Agriculturii. Nu vede scumpirile. Ştiţi cine nu mai vede scumpirile? Toţi cei din Guvern”, a afirmat deputatul USR Daniel Blaga, în plenul de marţi al Camerei.

La rândul său, ministrul Daea că „misiunea încredinţată şi conştiinţa m-au obligat să consemnez zilnic într-un jurnal activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute. Acesta este jurnalul, este un răspuns al moţiunii conştiinţei mele” şi a adăugat că pot studia acest jurnal contestatarii săi, dacă îşi doresc asta. Ministrul PSD a mai spus că USR face afirmaţii neadevărate despre ratarea Planului Naţional Strategic.

„În Camera Deputaţilor, astăzi în spiritul democraţiei sunt chemat să dau răspuns moţiunii simple pe care cei 56 de semnatari au înaintat-o Biroului permanent. Este un demers democratic, i-ar misiunea încredinţată mă determină să răspund de fiecare dată când situaţia o impune. Ca parlamentar în decursul celor trei mandate am putut să mă familiarizez cu normele juridice şi cu procedurile parlamentare. Tot timpul am socotit că este corect, necesar şi obligatoriu să prezint în faţa Parlamentului României activitatea pe care o desfăşor în calitatea mea de ministru.

Am satisfacţia că mi s-a dat să prezint pe scurt realizările celor 9 luni de mandat care au început în data de 8 iulie 2022. Ştim cu toţii că anul agricol 2021-2022 a fost un an deosebit de greu din cauza secetei pedologice care a cuprins aproape tot teritoriul ţării. Încă din prima zi, prin verificare în teren am dispus măsurile necesare pentru a contracara dezastrul din agricultura României cauzat de seceta pedologică. Am stabilit, împreună cu băncile comerciale şi Fondurile de garantare, un mecanism de sprijin cunoscut de fermieri sub denumirea subvenţia prin care aceştia putea, în baza adeverinţei admise de APIA, să obţină credite în valoare de până la trei ori valoarea subvenţiei garantate de stat în proporţie de 80% şi cu o dobândă de maxim 2% faţă de ROBOR. Astfel, a fost asigurată finanţarea capitalului de lucru necesar. Prin acest mecanism s-au acordat credite în valoare de 402 milioane lei.

În contextul constrângerilor de tot felul, Guvernul României şi Ministerul Agriculturii au întreprins o serie întreagă de măsuri pentru a atenua efectele negative ale acestor crize”, a explicat Petre Daea, în plen.

Despre criza cererealor din Ucraina, ministrul Agriculturii a precizat că este analizată altă sumă de sprijin suplimentar pentru fermieri şi aşteaptă decizia COREPER, cât şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei CE, Ursula von der Leyen.

„Cu privire la criza cerealelor din Ucraina, trebuie să îi informez pe cei care nu ştiu că între UE şi Ucraina s-a încheiat un acord de asociere prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre şi al nostru. În baza acordului s-a elaborat şi Regulamentul privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului. În prezent se află în analiză o altă sumă pentru un sprijin suplimentar. Aşteptăm decizia COREPER şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene”, a completat Daea.

În timp ce ministrul Daea şi-a ţinut discursul, parlamentarii AUR au protestat cu pancarte în care au cerut oprirea importurilor din Ucraina.

Vicepreşedintele Camerei, Daniel Suciu, care prezidează şedinţa le-a amintit colegilor de la AUR că Regulamentul forului legislativ a fost modificat şi este interzisă prezentarea unor bannere sau însemne de protest în plen şi i-a rugat să treacă în bănci.

„Stimaţi colegi, vă reamintesc că anul trecut Regulamentul nostru a fost modificat şi orice prezentare de însemne, pancarte, bannere în sala de plen este interzisă. Domnule Simion, nu institaţi. E săptămâna luminată. Sunt foarte bine intenţionat şi nu voi permite să se continue până nu mergeţi în băncile dumneavoastră. Mulţumesc”, a afirmat Suciu.

În moţiunea simplă iniţiată de USR şi Forţa Dreptei, ministrul Petre Dara este acuzat, printre altele, că nu a reuşit să obţină mai mulţi bani de la Comisia Europeană pentru sprijinul fermierilor în criza cerealelor ieftine din Ucraina.

Moţiunea se intitulează „De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească”, iar votul va fi dat în plenul de miercuri al Camerei Deputaţilor.

Preşedinta interimară a Senatului Alina Gorghiu a declarat marţi, despre criza cerealelor, că Ministerul Agriculturii trebuie să se poziţioneze mult mai clar, să vină cu soluţii în cazul fermierilor afectaţi de războiul din Ucraina. Ea a mai anunţat că liberalii vor vota la Camera Deputaţilor împotriva moţiunii care îl vizează pe Petre Daea.

UPDATE 16:45

Camera Deputaţilor a început, marţi, dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea.

Şedinţa este condusă de vicepreşedintele Camerei Daniel Suciu, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 198 de parlamentari din totalul de 330.

Camera Deputaţilor dezbate, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de USR şi Forţa Dreptei, votul urmând să fie dat în şedinţa de miercuri.