Fosta jurnalistă de investigații Oana Despa a analizat dezvăluirile Rise Project în legătură cu afacerile candidatului USR-Plus la prezidențiale, Dan Barna, și a punctat articolele de lege pe care le-ar fi încălcat președintele USR.
”Domnul Dan Barna și o parte dintre simpatizanții dumnealui au încercat să bagatelizeze informațiile apărute în ancheta Rise și să le situeze exclusiv în zona etică (de parcă noului om politic din proiectul USR/PLUS nu i se cere printre calități și integritatea), așa că am încercat eu să adun legislația și părerile unor avocați care au lucrat în zona de fonduri europene și să descoperim cam ce articole de lege a încălcat domnul Barna.
Să le luăm pe rând:
A. FOLOSIREA FUNCȚIEI PENTRU FAVORIZAREA ALTOR PERSOANE.
După modificările aduse art.301 Cod Penal prin Legea 193/2017, Monitorul Oficial 598/25.07.17, conflictul de interese a fost reinventat în Folosirea funcției pentru favorizarea unor personae
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
Se încadrează proiectul în care a fost implicată sora domnului Barna din perspectiva acordării finanțării Atelierului de Croitorie, aceasta primind finanțare pentru o afacere pe care o conducea și pentru care a și fost remunerată prin calitatea de salariat, ca urmare a unui act îndeplinit în mod direct de fratele său?
Se încadrează în această prevedere, pentru același proiect, și atribuirea în implementare a contractului de achiziție de umerașe, firmei care aparținea unui angajat în cadrul proiectului, dl.Pădurariu, folosul fiind obținut pentru sine?
O să spuneți că domnul Barna nu era funcționar public, că e un simplu privat. Și aveți dreptate!
Numai că legea penală românească spune că și privații pot răspunde ca funcționari publici. În anumite condiții, definite clar de art. 175 din codul penal, la alin. 2:
Art. 175. – (2) De asemenea, este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Era domnul Barna o persoană care exercita un serviciu de interes public care fusese învestită de autoritățile publice sau care era supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public? Pai, conform contractului publicat de RISE, avea calitatea de FINANȚATOR, nu de consultant, pentru subvenția acordată ca ajutor de stat, pentru că există un contract de subvenție în care este parte.
B. ÎNCĂLCAREA ART. 11 ȘI 12 DIN OUG 66/29 iunie 2011, privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale
În acest act normative avem definite condițiile pentru conflictul de interese, altul decât cel penal.
Art. 11 spune așa:
(1) Nu au dreptul să fie implicați în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție următoarele persoane:
a) cele care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți sau care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanți;
b) soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanți;
c) cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari.
(3) Încălcarea prevederilor alin (1) se sancționează cu excluderea solicitantului din procedura de selecție
(4) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului/acordului/deciziei de finanțare încheiat/emise cu încălcarea prevederilor
(5) Încălcarea prevederilor alin(2) se sancționează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora.
Se încadrează domnul Barna în această poveste? A aprobat, evaluat, verificat cererile surorii și ale altor apropiați? Conform documentelor de la RISE a cam făcut-o, chiar dacă a numit-o consultanță.
Mai mult, conform art. 12, domnul Barna și asociatul său, domnul Jaliu, trebuiau să dea o declarație pe propria răspundere că nu se află în niciuna dintre situațiile de la art 11. (de mai sus)
Art. 12
(1) Persoanele care participă direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție, precum și cele implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari sunt obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 10 și 11.
(2) În situația în care, în cursul procedurii de verificare/evaluare/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menționate la art. 10 șți 11, acestea sunt obligate să o semnaleze și să înceteze de îndată să participe la procedura de verificare, evaluare sau aprobare.
Verificarea se făcea nu doar de autoritate, adică CJ Alba, ci și de partenerul autorității, adică firma domnului Barna, parteneriat pe care domnul Barna îl numește “consultanță”. Consultanta era un contract prin care domnul Barna indeplinea toate procedurile de selectie în numele Consiliului Județean Alba, iar, în această calitate, o alesese pe sora sa.
Astfel, în ceea ce priveste selecția proiectelor făcută de firma lui Barna și Jaliu, potrivit articolului 11, sunt afectate de o neregulă pentru care trebuie recuperată întreaga finanțare, toate proiectele din cadrul anchetei, nu doar proiectul în care a fost implicată deja celebra soră, pentru că vorbim despre o situație aplicabilă în gestionarea fondurilor europene, și anume nu doar cea care implică soții, rudele sau afinii, ci și persoanele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare.
Or, domnul Barna, se află într-o asemenea realație în mai toate proiectele din valul doi regăsite în ancheta RISE, mai puțin cel al Clubului Sportiv. Și înainte de a spune, „bine, și unde e frauda?”, haideți să o descoperim împreună, tot în acest act normativ; care la articolul 12 ne arată că domnul Barna și partenerul său domnul Jaliu, au dat o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art.11. Prin urmare, conflictul de interese se transformă în fraudă, pentru că este vorba despre o declarație dacă nu falsă (pentru că vi se pare prea grav), măcar incorectă, sub aspectul relațiilor de prietenie cu domnul Drăgan de la Mama Cozonacilor (cu care erau de altfel și parteneri în cadrul unui alt proiect), ori cu doamna Macedonschi al cărei asociat, Atanasescu, era prieten cu domnul Jaliu, situație (aceeași și pentru sora domnului barna) așa cu e ea prevăzută de Legea 78/din 2000, art.18ind.1: Frauda – prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene sau în numele acestora”, a scris Oana Despa.
