Fondurile europene destinate politicii de coeziune și agriculturii vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării, principale priorități ale noii Comisii Europene, a declarat Ursula von der Leyen, pentru CaleaEuropeană.ro, în cadrul unui interviu comun acordat pentru șase publicații europene, la Strasbourg, după ce Parlamentul European a aprobat întreg Colegiul Comisarilor.
Întrebată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, dacă susține abordarea reducerii fondurilor pentru agricultură și coeziune pentru ca domenii precum combaterea schimbărilor climatice sau domeniul digital să primească mai mulți bani sau dacă va cere contribuții suplimentare statelor membre, Ursula von der Leyen a răspuns: ”Cadrul financiar pentru următorii șapte ani va trebui să ia în calcul faptul că cei șapte ani vor fi diferiți față de ultimii șapte pe care i-am avut. Când planul bugetar precedent a fost aprobat nu avusese loc anexarea Crimeii de către Rusia, cuvântul ISIS sau Daesh nu era cunoscut, nu știam nimic despre destabilizarea Africii, numai pentru a da câteva exemple. Tematica mediului nu era cel mai important subiect de pe agendă. Am început să înțelegem ce înseamnă digitalizarea într-o tranziție. De aceea, pentru că următorii șapte ani vor arăta complet diferit va trebui să ajustăm bugetul”.
În continuare, von der Leyen a punctat: ”pentru ca Pactul Ecologic European să fie de succes, desigur că fondurile de coeziune vor trebui integrate în acest concept. Prin asta vreau să spun că nu ar trebui să subvenționăm proiecte contradictorii. De exemplu, care produc poluarea aerului sau emisii de carbon. Aceleași obiective sunt și pentru bugetul agriculturii. Este deja integrat în dimensiunea ecologică. Așadar, acești doi piloni vor fi parte a agendei ecologice. Nu merg unul împotriva celuilalt, dar trebuie să integrăm agricultura, coeziunea și partea de modernizare cu scopul neutralității climatice în 2050”.
Președinta Comisiei Europene a promis în discuțiile cu grupul de jurnaliști că după primele 100 de zile de la preluarea mandatului va fi publicată prima foaie de parcurs privind Pactul Ecologic European și a subliniat că obiectivul ei este ca Europa să fie ”liderul ce exportă cunoaștere și tehnologie pentru a fi atât în folosul lumii întregi, cât și în beneficiul stabilizării bazei industriale europene”.
În ce privește strategia pe care o are în vedere – fie cea a redirecționării fondurilor către dimensiunea ecologică, fie pe cea a tăierii fondurilor pentru coeziune și agricultură, Ursula von der Leyen a răspuns pentru CaleaEuropeană.ro: ”Indiferent care va fi proporția, aceasta va fi aflată la finalul negocierilor din Consiliu și sper să ajungem în cele din urmă la un acord. Dar, nu putem avea de-a face cu sume și cifre la începutul procesului. Dar vă pot garanta că vom integra bugetul ca să acopere aceste teme. Deci, ele trebuie să promoveze Pactul Ecologic European și digitalizarea și nu să le împiedice”.
Pactul Ecologic European și pregătirea Europei pentru o eră digitală vor fi domenii coordonate de principalii vicepreședinți executivi din Comisia von der Leyen – Frans Timmermans (Pactul Ecologic European) și Margrethe Vestager (Europa digitală). De altfel, președinta Comisiei Europene a subliniat, în mai multe rânduri în cadrul discuțiilor cu jurnaliștii, că Europa trebuie să fie exportatorul de cunoaștere în lume pe parte digitală și a nuanțat puternică că timpul pentru a acționa în domeniul climatic ”este acum” și este ”în folosul generațiilor viitoare”.
Șefa Comisiei Europene, care își va prelua mandatul alături de Colegiul de Comisari la 1 decembrie, a ținut să precizeze și cum va încerca să convingă statele membre să aloce mai mulți bani la bugetul multianual european, în condițiile în care Consiliul European din 12-13 decembrie se anunță crucial pentru negocierile privind viitorul buget european.
”Știm că fiecare stat membru beneficiază foarte mult de piața comună și, în special, contributori neți știu că exportă putere și veniturile lor ce provin din piața internă depășesc banii investiți în Uniunea Europeană. Și cum suntem cu toții convinși că facem mai bine să ne concentrăm forța în formula celor 28 în loc să abordăm singurei probleme, merită să investim în această comunitate de care beneficiem. La fel, oamenii se așteaptă ca la nivelul european să abordăm marile subiecte. După cum spuneam, schimbările climatice, digitalizarea, dar și inovația, cercetarea, știința, Erasmus. Dar pentru asta avem nevoie de finanțare. Și cred că vom avea negocieri intense. Avem nevoie de o finanțare de bază. (…) Trebuie să fie o bază solidă de finanțare și s-ar putea să ne gândim să deținem și noi resurse proprii (n.r. – ale UE). Dacă luăm, de exemplu, sistemul de comercializare a emisiilor. Dacă permitem parțial nivelului european să aibă resurse noi și să fim reinvestiți în Pactul Ecologic European, aspectele sociale ale oamenilor sau tehnologiile în curs de dezvoltare, ar putea fi o cale de ieșire”, a explicat von der Leyen.
Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.
Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare de 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.
La Consiliul European din 17-18 octombrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar. Reamintim faptul că la Consiliul European din luna iunie 2021, ultimul din perioada președinției române, liderii UE au salutat munca realizată sub mandatul României în ce privește CFM.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.
Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.
