Epuizantă zi de luni pentru Klaus Iohannis, care s-a pronunțat pe o droaie de subiecte de mare importanță. E o veste bună să afli că ai un președinte atât de activ. Sigur, unii ar spune că e o veste proastă când președintele e activ în a furniza știri proaste, dar cine sunt eu să comentez, nu?
„Doamna Metsola a fost din capul locului de partea noastră pentru aderarea al Schengen. Am rugat-o pe doamna președintă să păstreze această abordare și optimism, cu speranța legitimă că România va deveni parte din spațiul Schengen”.
Deci acolo suntem: #rugăm oficialii europeni să ne susțină, în loc să le spunem că e obligația lor să respecte legea. Și îi rugăm cu #speranță, adică așa cum te rogi când nu speri nimic. Fabulos, nu? Mai avea să zică și ceva de Dumnezeu.
„O chestiune complicată este scandalul care a izbucnit în Parlamentul European legat de acuzații de corupție. O susținem 100%, felul direct, deschis și ferm– este cu siguranță calea corectă. PE în ansamblu își face treaba foarte bine, UE în ansamblu rezolvă problemele”.
La asta am râs. Tocmai am primit dovada că Parlamentul European își face treaba doar când e șpăguit și că UE nu rezolvă problema unei țări care are dreptul legal de a adera la Schengen.
„Parlamentul și doamna președintă au fost alături de noi când am acordat statutul de candidat Republicii Moldova și Ucrainei. Un pas important a fost ultimul stat din zonă care de multă vreme solicită să fie declarat candidat (Bosnia Hertzegovina)”.
Da-da, astea sunt problemele majore ale românilor. Nu Schengenul, nu facturile la curent, nu problema de securitate, ci dacă Moldova, Ucraina și Bosnia primesc hârtiile alea.
„Autoritățile macedonene au aprobat participarea la activitățile de vigilență sporită pe teritoriul României cu un detașament de infanterie, structură dislocată în garnizoana Caracal, așa că informez Parlamentul României că am aprobat operarea detașamentului din Macedonia de Nord pe teritoriul României în scopul îndeplinirii misiunilor NATO”.
Minunat. Chiar eram îngrijorați în ceea ce privește faimosul flanc Caracal, care, desigur, nu putea fi dat spre pază decât faimosului detașament de 20-30 de infanteriști macedoneni, temuți în toată lumea.
„Chiar dacă anul care se termină în câteva zile a fost unul cu mai degrabă complicații decât soluții suntem optimiști că la anul vom găsi soluții”.
Am râs din nou. Nu știu niciun angajat care să răspundă așa șefului lui când ăla îi prezintă o evaluare anuală dezastruoasă. De fapt, nu știu pe nimeni care să răspundă unei întrebări serioase cu „la anul și la mulți ani”.
Dar, așa cum am zis mai sus: cine sunt eu să comentez?
