Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este Vasile Dâncu, vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Demnitarul a vorbit despre manevrele preşedintelui Klaus Iohannis pentru instaurarea guvernului condus de către Dacian Cioloş şi despre negocierile din spatele prezentului cabinet.
Pe de altă parte, al subiect al discuţiei a fost reprezentat de nemaiîntâlnita simpatie populară de care s-a bucurat, la instalare, executivul Cioloş.
Dan Bucura: Bună ziua, domnule viceprim-ministru Dâncu. Bine ați venit în studioul nostru, la PSnews. Am să încep interviul nostru de astăzi cu probleme ale Guvernului din care faceți parte și am să vă întreb în primul rând dacă faptul că în acest Guvern de tehnocrați, cum a fost el denumit într-o primă fază, prezența dvs. poate fi interpretată și ca un compromis pe care l-a făcut președintele Klaus Iohannis la vremea propunerii, și domnul Cioloș, în sensul obținerii voturilor celui mai important partid parlamentar la acel moment.
Vasile Dâncu: Am explicat de multe ori că nu are nicio legătură prezența mea în acest Guvern cu vreo negociere. Am avut o carieră politică de vreo șapte ani, de șapte ani – opt ani deja mi-am dat demisia din toate funcțiile și din cea de membru al Partidului Social Democrat și am activat în spațiul public făcând analize. Îl cunosc pe domnul Cioloș de mulți ani, am explicat amândoi acest lucru, am lucrat împreună la proiecte de cercetare, avem un cadru de reflecție comun legat de dezvoltarea România, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea comunităților rurale și conservarea sau modernizarea satului, păstrând, totuși, civilizația rurală. De aceea, nu a existat niciun fel de discuție între cei care au făcut Guvernul și cu mine în alte condiții decât cea de a participa la un proiect temporal, un proiect de un an de zile, în care să îmi aduc partea de expertiză. Nu știu dacă nu s-a gândit cineva și la faptul că sunt un intelectual de stânga, că am o relație de prieteni cu Liviu Dragnea, și sigur, asta e personală, nu are legătură cu partidul – cu unii oameni din PSD care continuă să mă respecte. Dar asta este altceva. Nu cred că are legătură cu vreo formă de negociere. Pur și simplu am încercat să construim un Guvern echilibrat în care să existe oameni aduși de la Bruxelles, să fie oameni aduși din mediul privat și oameni cu exeperiență în ceea ce privesc strategiile de dezvoltare. Cariera recentă, să spunem, am lucrat la proiectul de regionalizare și descentralizare în cadrul unei comisii academice organizată la MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alături de alți colegi profesori sociologi sau membri ai Academiei. Deci, am gândit cu totul alte lucruri în acel moment, când a fost pusă problema nominalizării mele.
Dan Bucura: Guvernul tehnocrat de care vorbeam și din care faceți și dvs. parte, a fost numit, pe un fond emotional mai deosebit, dar a avut, zic eu, susținere, o simpatie populară enormă – chestiune fără precedent. Credeți că această simpatie, această susținere, mai este la fel de prezentă la atâtea luni, la trei luni, iată, după numire sau ușor-ușor s-a erodat, cum se erodează, până la urmă, orice Guvern?
Vasile Dâncu: Dacă ne uităm la cifrele de sondaje, încrederea este mult mai consolidată, ca să spunem așa. Înainte era vorba mai mult de o simpatie spontană, de o emoție spontană, acum încrederea în Guvern a început să aibă un profil, a început să aibă o explicație. De ce? Se bazează deja pe figuri din Guvern, inclusiv pe creșterea notorietății și încrederii în premierul Dacian Cioloș și pe unele strategii și proiecte. Asta nu înseamnă că încrederea în Guvern va rămâne la cel mai mare nivel. Niciun avion nu rămâne în aer, trebuie să aterizeze undeva. Așa se întâmplă și cu curba de simpatie pentru orice formă politică – fie că este vorba despre o instituție, fie că este vorba despre oameni care iau decizii politice, or, dincolo de metafora de tehnocrație, orice Guvern, indiferent de cum a fost format – din oameni numiți politic sau numiți pe baza unui criteriu, să spunem, al competenței, tot trebuie să facă politică și politici. Sigur că, orice Guvern, și Guvernul nostru va cunoaște, probabil, și o curbă descendentă în cee ace privește încrederea. Decoamdată cred că suntem încă într-o lună de miere și în mod normal cred că merităm asta pentru că atunci când vii într-o situație de criză și încerci să rezolvi unele lucruri nepompieristic, pentru că atunci când vii la un Guvern trebuie să faci niște lucruri care trebuie făcute urgent, care vin obligatorii, sunt la impuse, cum se spune în gimnastică, și alte lucruri care încercăm să le gândim noi ca strategice pentru viitor. Pentru că noi avem două proiecte, să zicem așa, într-unul singur – doi în unul ca în ultimele promoții – în primul rând este nevoie de a realiza câteva lucruri, bugete care să ia o serie din disfuncționalitățile care există în momentul acesta – funcționarea administrației, funcționarea serviciilor publice, servicii publice de care oamenii nu sunt mulțumiți. Inclusiv drama de la Colectiv vine dintr-o iresponsabilitate care este, să spunem așa, nu știu cât este corupție, va hotărî justiția, nu știu cât este corupție, cât este prostie, în acel moment, dar sunt niște riscuri legate de servicii sociale, de control al unor servicii publice, al celor care dau servicii publice. Deci, avem un proiect pe termen scurt, să zicem, care este cel de funcționare a statului cât mai bine și avem un proiect de a reconstrui statul român în câteva componente ale sale, proiect care înseamnă în primul rând a trage liniile generale și sperăm că un Guvern, poate mai legitim decât noi, care va veni la alegerile din toamnă, va continua aceste proiecte pe care încercăm să le facem în câteva sectoare importante – în sectorul modernizării statului și reformei statului, a funcției publice, în domeniul dezvoltării administrației și a descentralizării și a unor elemente care țin de optimizare teritorială, în domeniul economiei încercăm și premierul alături de vicepremier și de noi toți încercăm să construim o strategie pentru valorificarea resurselor pe care România le are, și aici nu vorbim doar de resursele minerale sau de resursele subsolului, vorbim și despre resursa umană pe care o are România și încă câteva proiecte care sunt proiecte strategice. Sperăm că vom pune bazele un proiecte pe care să le putem urmări în continuare. Cei care vor fi la Guvern, cei care vom fi în societatea civilă, instituțiile și toți ceilalți, deci sunt mai multe elemente care intră în această structură a responsabilității pe care ne-am asumat-o în acest moment. Deci, în acest moment avem de făcut aceste lucruri complicate. Încă suntem într-o perioadă de miere, să spunem. Până la 100 de zile se acceptă oriunde că sunt critici mai puține chiar dacă nici în ultima perioadă nu am scăpat de o dimensiune critică. Asta este foarte bună. Guvernul a reacționat de câte ori mass-media a avut dreptate și a făcut schimbările necesare cu o mare mobilitate, cum nu s-a întâmplat înainte.
Dan Bucura: Dacă tot ați vorbit de această perioadă de miere, înainte să trecem la activitatea dvs. la ministerul pe care îl conduceți, mă gândeam să vă întreb dacă totuși vă așteptați, inclusiv în baza prieteniei pe care ați enunțat-o mai devreme cu liderul PSD, domnul Liviu Dragnea, ca această prietenie să cântărească mai mult decât în mod normal în eventualitatea unei moțiuni de cenzură. Până la urmă, partidele politice, că sunt în opoziție sau cum sunt ele, au în fișa postului și acest instrument al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului.
Vasile Dâncu: Relațiile personale contează mai puțin în asemenea situații. Relațiile personale te pot ajuta maximum să comunici mai bine, să transmiți mai bine ce ai de spus cuiva. Atunci când este vorba, însă, de un partid și un partid care are să zicem forța, organizarea Partidului Social Democrat, atunci aceste lucruri nu contează. Noi ne bazăm în Guvernul nostru, în acest moment, și pe susținerea PSD, o susținere care a fost foarte tare exprimată la numirea noastră în funcții, miniștrii au fost votați de PSD în unanimitate și în comisii dacă o să vedeți. Am primit după aceea, cu ocazia votului la buget, am primit o nouă legitimare din partea PSD-ului în acest moment și din partea lui Liviu Dragnea, evident, dar n-a fost asta pentru că eram noi prieteni. Și mai degrabă pentru că proiectul cu care am venit noi a fost agreeat de către PSD, considerat un proiect neutru politic și un proiect bun pentru România. Ne bazăm pe o idee pe care PSD-ul a enunțat-o în ultima vreme, o idee de consens national care până în 2018 – 2019 cum am văzut în câteva interviuri, ar trebui să fie fundamental construcției unui alt proiect pentru România în care forțele politice să convină asupra unor priorități. Și în rest, sigur că lupta electorală se deschide întotdeauna elegant, dar după aceea se dau cu toate armele, după totul este permis, dar asta în general în campaniile electorale. În rest, ideea pe care și PSD-ul și pe care și PNL-ul am văzut că a lansat-o, a fost – în acest an vom face coduri interne, vom încerca o restructurare internă, vom reface unele procese interne ale partidelor și Guvernul va fi sprijinit, evident nu necondiționat, dar va fi sprijinit pe câteva priorități cu care toate partidele vor fi de acord. Până în acest moment, poate cu excepția acestor discuții cu unu sau două tururi, până în acest moment acest conses a funcționat. Noi sperăm că acest consens va funcționa și în viitor, pe marile proiecte pe care le vom aduce noi în discuție. De altfel, ne-am arătat disponibilitatea, eu am fost deja în Comisia de Administrație Publică, în comisiile reunite, am fost de două ori până acum și am să mă duc foarte des. Săptămânile viitoare am să prezint niște strategii de dezvoltare teritorială și o strategie, de exemplu, legată de funcția publică pe care vreau să le prezint înainte de a le lansa. Înainte de a le lansa pentru dezbatere publică vreau să le prezint în mod special în Parlament pentru că Parlamentul ne-a legitimat pe noi și noi suntem … pentru că n-am fost aleși printr-un scrutin, noi de fapt trebuie să dăm seamă Parlamentului de fiecare mișcare de-a noastră. Și fără sprijinul Parlamentului, recunosc că Guvernul acesta nu ar putea să facă ceva, mai ales că este un timp foarte scurt. Deci, sperăm că nu se va ajunge la moțiune de cenzură. Dacă se va ajunge la o moțiune de cenzură, atunci sigur că va conta echilibrul sau dezechilibrul care va exista în Parlament. Nu există nicio altă cale de a negocia.
