Cornel Coca Constantinescu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a analizat efectele Brexit-ului, precizând că „va conduce la modificări structurale în ceea ce priveşte regimul economic şi comercial cu efecte nu numai economice dar şi sociale, a căror amplitudine va depinde de soluţiile de colaborare ce vor fi identificate de părţile implicate”.
Marea Britanie este în fața unei provocări și „se situează într-o poziţie quasi-neutră în relaţia cu UE, cu 44% exporturi şi 53% importuri către/din state terţe în 2015, în timp ce ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar”.
Redăm mai jos analiza vicepreședintelui ASF, Cornel Coca Constantinescu:
„Brexit – Decizie irevocabilă cu implementare « in progress »
La aproape 2 luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dată la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenţia de retragere, pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condiţiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în faza de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunţat că nu va invoca până la sfârşitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.
Aşa cum menţionam în intervenţiile mele anterioare, transpunerea în practică a Brexit-ului se dovedeşte a fi un proces complex şi de durată, care va necesita o perioadă lungă de analiză şi de pregătire în formularea unei strategii şi a paşilor concreţi în vederea transpunerii acesteia, atât din partea factorilor de decizie din Marea Britanie, cât şi a celor din Uniunea Europeană. Brexit-ul va conduce la modificări structurale în ceea ce priveşte regimul economic şi comercial cu efecte nu numai economice dar şi sociale, a căror amplitudine va depinde de soluţiile de colaborare ce vor fi identificate de părţile implicate.
Având în vedere că negocierile vor viza aspecte esenţiale ce vor defini modul de cooperare cu UE pe probleme de fond ce ţin de existenţa pieţei unice, liberă circulaţie a capitalurilor, persoanelor, bunurilor şi serviciilor, vor trebui identificate acele soluţii care să aducă beneficii ambelor părţi, într-o lume din ce în ce mai globalizată şi cu economii interdependente. În acelaşi timp, trebuie găsită formulă corectă, de echilibru, în contextul actual, caracterizat de o cerere globală firavă, creşteri nesemnificative ale comerţului şi investiţiilor şi volatilitate a pieţelor financiare.
Amânarea procesului sporeşte incertitudinile şi creează temeri cu privire la modalitatea de acomodare a celor 4 libertăţi de circulaţie, i.e. a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Între timp, efectele economice nu aşteaptă deciziile politice, astfel că lira sterlină a scăzut cu peste 12% faţă de USD, la 1,30 USD/GBP în august iar în raport cu euro se află la 1.14, comparativ cu 1.3 înainte de Brexit. Tot că reacţie la Brexit, Banca Angliei a luat în august decizia de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 0,50% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locală. În aceeaşi notă se înscrie şi cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale de 60 mld. GBP în următoarele 6 luni, în continuarea programului de răscumpărări QE început în 2009, în condiţiile în care randamantele titlurilor de stat pe 10 ani au atins în august un minim de 0,53%. Totodată, Banca Angliei va demara şi un program de susţinere a companiilor a căror operaţiuni se desfăşoară preponderent în Marea Britanie prin achiziţionarea de obligaţiuni corporative, cu calificativ investment grade, de 10 mld. GBP, în condiţiile în care previziunile privind creşterea economică pentru anul 2017 au fost deja ajustate de la 2,3% la 0,8%. În acelaşi timp se aşteaptă că rată inflaţiei să crească la de 0,8% la 1,9%, rămânând totuşi cu mult sub ţintă de 2% pe fondul creşterii şomajului de la 5% la 5,4%.
Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situează într-o poziţie quasi-neutră în relaţia cu UE, cu 44% exporturi şi 53% importuri către/din state terţe în 2015, în timp ce ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar.
Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie au însumat 3,93 mld euro în 2015, exporturile către Marea Britanie reprezentând 4,36%, în timp ce importurile reprezintă 2,49%. Prin urmare impactul Brexit-ului nu va fi semnificativ, dar un tratat de liber comerţ la nivel european în viitor va fi binevenit.
Marea Britanie are un sector financiar puternic, cu o contribuţie semnificativă în PIB, de 7% în 2015. În acest context subliniez faptul că aproximativ 75% din instituţiile financiare, care desfăşoară activitatea în baza paşaportului european, sunt localizate în Marea Britanie, în condiţiile în care în trecut Marea Britanie a promovat liberalizarea pieţei interne a serviciilor. Din această cauză, aranjamentele cu privire la serviciile financiare se vor dovedi importante şi dificile în acelaşi timp, în contextul în care marile bănci de investiţii din Statele Unite, dar şi din terţe ţări, oferă servicii clienţilor europeni pe baza paşaportului european, prin intermediul filialelor înregistrate în Marea Britanie. Piaţa de capital a părţii continentale a UE este interconectată de cea a City-ului londonez, astfel încât separarea va fi complexă, de durata şi costisitoare.
Ar fi o acţiune de hazard să previzionezi impactul Brexit-ului asupra serviciilor financiare, necunoscandu-se încă modalităţile concrete de cooperare, în acest sens.
Proiectul european al Uniunii Pieţelor de Capital (UPC), va fi susceptibil a suferi modificări, ca urmare a rezultatului referendumului, ţinând cont de dedicaţia Marii Britanii faţă de acesta. Proiectul a fost conceput cu scopul de a reduce barierele în cazul investiţiilor transfrontaliere, în considerarea necesităţii că piaţă de capital să asigure o finanţare mai consistentă a economiei, având drept exemplu piaţă din Statele Unite unde circa 80% din întreprinderi se finanţează prin intermediul bursei, raportat la numai 20% pe pieţele europene. O piaţă de capital mai puternică şi eficientă ar contribui la revenirea din criză a economiei europene în ansamblu şi ar reduce dependenţă întreprinderilor de finanţarea bancară.
Piaţa de capital din România cunoaşte o relativă stabilitate a preţului activelor financiare, datorată lichidităţii şi adâncimii reduse, având în vedere că indicii principali ai bursei nu au atins valorile dinainte de criză, că alte burse mature din Europa. Cu toate acestea nu trebuie excluse viitoare influenţe ale Brexit-ului asupra preţurilor activelor financiare. Rezultatul referendumului nu a „speriat” pieţele de capital, exceptând scăderile indicilor burselor din Europa, în primele zile după referendum, intuind probabil faptul că momentul efectiv al ieşirii este încă departe. Indicele FTSE 100 a bursei din Londra a crescut în ultimele două luni cu 14%, posibil şi că urmare a programelor de rascumpare efectuate de Banca Angliei, de asemenea indicele CAC 40 al bursei de la Paris a crescut cu circa 10%, respectiv indicele DAX cu aproximativ 14%. Indicele BET al bursei de la Bucureşti a cunoscut acelaşi trend de creştere cu aproape 10%.
Efecte indirecte, cumulate se vor resimţi într-o măsură, greu de anticipat în prezent, având în vedere multiplele necunoscute, în special condiţiile de ieşire şi modalitatea de continuare a relaţiilor cu UE, iar în cazul industriei financiare avem în vedere „soarta” dreptului de prestare transfrontalieră a serviciilor financiare. Creşterea incertitudinii va avea repercursiuni asupra încrederii şi apetitului investiţional, cu efecte economice. În acest context este de dorit o ieşire lînă, predictibilă care să menţină un cadru general benefic schimburilor.
Reformele economice post-criză, în special cele aferente sistemului financiar, au fost implementate într-un ritm alert, cu scopul unei mai bune integrări şi evitării folosirii fondurilor publice pentru salvarea unor instituţii financiare de importantă sistemică. Măsurile sunt menite să crească încrederea în instituţiile financiare, competitivitatea şi rezistenţa lor la şocuri, în beneficiul cetăţenilor. În acest context, comunicarea argumentelor este esenţială pentru bună înţelegere a reformelor.
În mediul economic complex, este esenţială creşterea sustenabilă a intermedierii financiare şi a gradului de incluziune financiară. Instituţiile financiare din România trebuie să crească accesul la serviciile financiare, să îmbunătăţească nivelul de comunicare şi transparenţă, să contribuie la educarea clienţilor şi să promoveze acele servicii şi instrumente financiare, care sunt adecvate nevoilor clienţilor în corelaţie cu nivelul de toleranţă la risc.
Contextul economic internaţional ca rezultat al crizei, pe fondul globalizării, reprezintă o provocare pentru o parte a cetăţenilor UE, în contextul în care creşterea economică nu este la nivelul dorit, iar sentimentul de insecuritate economică este prezent, în special în cazul tinerilor şi persoanelor de vârstă a treia. În acelaşi timp, ar trebui identificată o abordare nouă, care să răspundă la provocările şi problemele economico-sociale, ce tind a deveni structurale”.
Sursa foto: PSnews.ro
