UPDATE 17.41
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat că procesul de aderare al Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică „a fost cel mai rapid proces de aderare din istoria modernă a NATO”. El a adăugat că până în prezent, 28 din 30 de aliaţi au ratificat deja, la nivel naţional, protocolul de aderare şi speră ca toate statele să facă acest lucru. Stoltenberg a amintit că şi Ungaria are pe agenda parlamentului ei această ratificare, în toamnă, şi a salutat faptul că Finlanda şi Suedia lucrează cu Turcia pentru implementarea Memorandumului comun privind lupta împotriva terorismului. „Dacă ar fi vreo presiune împotriva Finlandei şi Suediei, este de neconceput ca aliaţii NATO să stea pasivi şi să nu reacţioneze”, a adăugat şeful NATO.
„Toţi cei 30 de aliaţi NATO au luat o decizie istorică în luna iunie a acestui an, la Summitul din Madrid, să invite cele două ţări să fie state NATO şi am semnat protocolul de aderare, toţi cei 30 de aliaţi NATO. Până acum, 28 din 30 de aliaţi au ratificat deja protocolul de aderare. Până acum, acesta a fost cel mai rapid proces de aderare din istoria modernă a NATO. Filanda şi Suedia au depus solicitarea în luna mai, iar la câteva săptămâni a fost semnat protocolul de aderare, iar acum 28 din 30 de state aliate au ratificat acest lucru în parlamentele lor naţionale. Şi Ungaria a făcut clar faptul că ratificarea acestui protocol este pe agenda parlamentului lor, în această toamnă, iar Finlanda şi Suedia lucrează cu Turcia pentru implementarea Memorandumului comun, din marja Summitului de la Madrid, să întărească eforturile comune de luptă împotriva terorismului naţional. Suedia se va asigura că nu există restricţii la cele şase porturi pentru Turcia şi au stabilit un mecanism permanent de a colabora îndeaproape în schimbul de informaţii ale Serviciilor şi susţinere în combaterea terorismului”, a afirmat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri la Bruxelles, împreună cu premierul Nicolae Ciucă.
UPDATE 15:48
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, după întâlnirea cu şeful NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, că România rămâne pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin, vom continua să fim un contribuitor responsabil, precizând că, în acest sens, creşterea bugetului pentru apărare, la 2,5% din PIB, este un demers concret, în spiritul solidarităţii aliate.
Ciucă a mai spus că a reiterat sprijinul pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, asumat încă din 2008, la Summitul de la București.
”Mă bucur să fiu din nou la Bruxelles, la mai puţin de un an de la ultima discuţie pe care am avut-o aici, în acest format. Am apreciat discuţia consistentă de astăzi pe temele de importanţă majoră pentru Alianţă. Am discutat despre ameninţările şi provocările de securitate din regiunea Mării Negre, recunoscută ca zonă de importanţă strategică pentru Alianţă prin noul Concept Strategic al NATO”, a spus premierul în mesaj.
Nicolae Ciucă a arătat că ”securitatea în regiune continuă să fie afectată de războiul ilegal de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei”.
”Am exprimat îngrijorarea pentru efectele ample pe care comportamentul agresiv şi iresponsabil al Rusiei le poate genera pe termen lung pentru securitatea regională şi pentru securitatea euroatlantică, precum şi pentru stabilitatea globală. Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluţii, cât şi impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situaţia din Marea Neagră. Acest război arată, din păcate, ceea ce România susţine de mult timp: relevanţa strategică a Mării Negre pentru NATO, pentru interesele majore de securitate ale Alianţei”, a afirmat prim-ministrul.
Astfel, a precizat Ciucă, ”implementarea deciziilor adoptate la Madrid pentru consolidarea fermă şi durabilă a posturii aliate, inclusiv pe Flancul Estic şi în ţara noastră, este crucială”.
”Crearea Grupului de luptă condus de Franţa, la care contribuie şi contingente de militari din Ţările de jos şi Belgia, reprezintă o materializare a acestor decizii şi o dovadă concretă a solidarităţii şi unităţii care caracterizează Alianta noastră. Mulţumesc, şi cu acest prilej, acestor Aliaţi pentru implicare şi solidaritate şi îi asigur de implicarea României pentru aspectele care ne revin în sprijinirea acestei prezenţe Aliate”, a completat el.
Şeful Executivului a menţionat că a apreciat rolul activ şi implicarea substanţială a Secretarului General în adoptarea unor decizii vizionare, în sprijinul securităţii euroatlantice şi a încurajat continuarea acestor eforturi în perioada următoare, pentru implementarea deciziilor adoptate.
”Punerea în aplicare deplină a tuturor celor decise de liderii aliaţi este o prioritate absolută. Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în ansamblul său, de o manieră unitară şi coerentă, este esenţială pentru ca Alianţa să poată răspunde prompt şi eficient tuturor ameninţărilor cu care se confruntă”, a arătat premierul Ciucă.
Premierul a subliniat miza continuării sprijinului şi asistenţei pentru Ucraina, pentru consolidarea rezilienţei acestui stat în faţa ameninţărilor cu care se confruntă.
”De asemenea, am reiterat sprijinul pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, asumat încă din 2008, la Summitul de la Bucuresti. Am accentuat, de asemenea, că Republica Moldova şi Georgia, partenerii noştri cei mai vulnerabili ca efect al războiului Rusiei contra Ucrainei, au nevoie de susţinerea noastră. In acest sens, am prezentat decizia României de a contribui financiar la Fondurile Voluntare NATO dedicate acestor state, cu 1.300.000 dolari (400.000 USD pentru Ucraina, 600.000 USD pentru Republica Moldova, 300.000 USD pentru Georgia). Toate aceste contribuţii reprezintă o reflectare practică a importanţei speciale acordate de România, în mod constant, politicii NATO de parteneriate”, a spus premierul.
Premierul a ţinut să precizeze că ”România rămâne pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin şi vom continua să fim un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice”.
”Creşterea bugetului pentru apărare, la 2,5% din PIB, este un demers concret în acest sens, în spiritul solidarităţii aliate”, a spus el. ”Am menţionat, de asemenea, importanţa viitoarei reuniuni ministeriale de externe a NATO, pe care o vom găzdui la Bucureşti la sfârşitul lunii noiembrie în acest an. Decizia ca România să fie statul gazdă pentru acest eveniment reprezintă o recunoaştere a rolului activ, a relevanţei şi aprecierii de care ţara noastră se bucură în cadrul NATO. Am dat asigurări cu privire la faptul că vom face toate eforturile pentru ca evenimentul să fie unul de succes, atât pe substanţa sa, precum şi organizatoric. Mulţumesc încă o dată Secretarului General pentru discuţia de astăzi şi doresc să reiterez angajamentul de a continua dialogul substanţial şi cooperarea eficientă în îndeplinirea obiectivelor noastre comune legate de securitatea spaţiului euroatlantic”, a afirmat premierul în finalul discursului.
–––––––––––––––––-
NATO este gata să apere România și celelalte state aliate, a declarat miercuri secretarul general al alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu premierul Nicolae Ciucă.
Stoltenberg și Ciucă au susținut o conferință comună la Bruxelles.
Principalele declarații ale lui Nicolae Ciucă:
– Apreciez întâlnirea noastră de azi. Sunt foarte bucuros să fiu aici. Apreciez discuția consistentă de astăzi. Am discutat despre amenințările și provocările de securitate din regiunea Mării Negre, recunoscută ca zonă de importanță strategică pentru alianță. Securitatea continuă să fie afectată de războiul împotriva Ucrainei.
– Având în vedere impredictibilitatea Rusiei, am cerut NATO să monitorizeze atent situația de la Marea Neagră. România menține relevanța strategică a Mării Negre. Implementarea deciziilor adoptate la Madrid pentru consolidarea fermă și durabilă a posturii aliate e crucială. Crearea grupului de luptă condus de Franța, la care contribuie soldați din Olanda și Belgia, reprezintă o materializare a acestor decizii și a unității care caracterizează alianța. Profit de acest prilej să mulțumesc Franței, Olanei și Belgiei pentru solidaritatea arătată României.
– Am subliniat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina. Am reiterat sprijinul pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei asumată încă din 2008. Am accentuat de asemenea că Republica Moldova și Georgia, partenerii noștri cei mai vulnerabili,
– Am prezentat decizia României de a contribui financiar cu 1,3 milioane de dolari, 400.000 pentru Ucraina, 600.000 pentru Ucraina și 300.000 pentru Georgia. România rămâne pe deplin angajată să își respecte toate obligațiile.
– Creșterea bugetului de apărare la 2,5% din PIB este o dovadă.
”NATO nu va fi intimidată și va continua să susțină Ucraina cât este nevoie. În fiecare săptămână forțele ucrainene devin mai puternice. Întărim prezența NATO de la Marea Neagră. Mii de soldați sunt în România. NATO e pregătită să apere România dar și ceilalți aliați”, a declarat și Jens Stoltenberg.
[LIVE] 🔴 🎥 Watch #NATO Secretary General @jensstoltenberg and Romanian Prime Minister @NicolaeCiuca's joint press point. https://t.co/RmF9r9lx4h
— Oana Lungescu (@NATOpress) October 26, 2022
