Situația de la granița dintre Belarus și Polonia rămâne una tensionată, iar în ultimele două zile s-au auzit împușcături. Serviciile speciale poloneze susțin că, în aceste momente, la graniță sunt aproximativ 4.000 de migranți, iar alte 12-15 mii se afla în Belarus. Totodată, ministrul-coordonator al serviciilor poloneze de informații, Stanislav Zharyn, crede că escaladarea la frontieră va continua.
Luni, 8 noiembrie, în jur de 3.000 de migranți au fost însoțiți până la frontiera polonă de către soldați bieloruși. Grupul masiv de migranți ilegali au încercat să treacă forțat granița. În cele din urmă, migranți au rămas blocați pe partea bielorusă a frontierei. Migranții, în timp ce au scandat „Germania”, au dărâmat un gard de sârmă ghimpată și au avut un comportament agresiv.
În noaptea de luni spre marți, migranții și-au montat corturile lângă granița dintre Belarus și Polonia, la temperaturi care au scăzut până la -2 grade. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a vizitat granița, iar oficialii au avertizat că tensiunea ar putea crește în zilele următoare.
„Închiderea frontierei poloneze relevă interesul nostru naţional. Dar astăzi, este în joc stabilitatea şi securitatea întregii Uniuni Europene. Acest atac hibrid al regimului Lukaşenko ne vizează pe toţi. Nu ne vom lăsa intimidaţi şi vom apăra pacea în Europa cu partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană”, a scris şeful executivului polonez pe Twitter.
Poliția de frontieră poloneză a declarat pentru Reuters că aproximativ 800 de persoane și-au montat corturile pe partea bielorusă a graniței, aceștia făcând parte dintr-un grup de până la 4.000 de migranți care se află în pădurile din apropiere.
Migranții, îndemnați de soldații bieloruși să forțeze frontiera
Autorităţile poloneze au închis oficial un punct de trecere a frontierei cu Belarus marţi la ora 06:00 GMT. Polonia a declarat că a desfășurat mai mulți soldați și polițiști de frontieră, în timp ce Lituania a spus că ar putea introduce stare de urgență la granița cu Belarus.
Belarusul a trimis mai mulți soldați la granița cu Polonia și Lituania care îi îndrumă pe migranți să treacă ilegal frontiera.
Și la granița cu Lituania situația este asemănătoare, sute de migranți și-au înființat o tabără în pădurea Kapčiamiestis de lângă granița cu Belarus.
Un grup de cinci sute de migranți a fost transportat la granița cu Lituania de la granița cu Polonia. Unii dintre aceștia au încercat să treacă granița cu Lituania și să intre pe teritoriu țării în grupuri mici.
Oficialii din Belarus, înarmați și purtând uniforme, ar fi instruit migranții să treacă prin pădure, noaptea, în Lituania.
Mărturii de la fața locului arată că soldații belaruși au fost aduși luni spre marți noaptea la graniță. „Era întuneric când au apărut mulți ofițeri. Soldații belaruși sunt acolo de ieri la prânz, înarmați și cu câini. Seara au apărut și mai mulți, în uniforme diferite”, a relatat un jurnalist al siteului de știri Delfi, din Lituania. Cel mai mic copil, care se află în prezent într-o tabără ilegală din Kadishum, are doar 5 luni.
Jurnaliștii de la „Die Welt”, care citează surse din serviciile de securitate germane, susțin că în ultimele săptămâni au fost între 40 și 50 zboruri care au venit în Belarus de la Istanbul, de la Damasc, din Dubai. La bordul acestor avioane, între 800 și 1.000 de refugiați pe zi au ajuns în Belarus. Până acum, aceste zboruri au avut ca destinație doar aeroportul din Minsk. În ultimele zile, însă, s-au făcut pregătiri pentru ca încă cinci aeroporturi din Belarus să primească aceste avioane. Unul dintre acestea este un mic aeroport situat la numai 20 de km de granița cu Polonia, scrie Die Welt.
UE îl acuză pe Lukașenko
Uniunea Europeană îl acuză pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko de orchestrarea unei creşteri masive a sosirilor de migranţi la frontiera dintre Belarus, pe de o parte, şi Polonia, Lituania şi Letonia, pe de altă parte. Această creştere a avut loc în urma adoptării de către Bruxelles a unor sancţiuni împotriva Belarusului după abuzurile contra drepturilor omului şi alegerile prezidenţiale din august anul trecut, contestate vehement de opoziţia bielorusă şi de Occident.
NATO a calificat luni drept „inacceptabilă” maniera în care Belarusul „utilizează” chestiunea migraţiei.
Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, a evocat posibilitatea adoptării unor noi sancţiuni împotriva Belarusului.
”O formă de război hibrid”
”Valul migrator de la granița Belarusului cu Polonia este creat artificial, instituțional, cel mai probabil în coordonare cu Moscova, pentru a pune presiune pe UE. Este parte a războiului hibrid și probabil situația va escalada, pentru că nu există soluții imediate. O schimbare a situației ar putea interveni pe căi diplomatice terțe, printr-un telefon la Moscova. Paradoxal, pârghia Europei s-ar putea dovedi chiar conducta rusească Nord Stream 2”, a arătat, luni seara, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„Situația de la granița UE cu Belarus este foarte gravă, pentru că se pare că va escalada, este o formă de război hibrid inacceptabil, după cum sublinia secretarul general al NATO. Situația în teren este destul de simplă: la Minsk au aterizat avioane din Orientul Mijlociu aducând cetățeni, refugiați, care vor să ajungă în Germania trecând prin Polonia. În mod evident, polonezii, lituanienii, letonii sunt extrem de îngrijorați”, a rezumat faptele fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Care ar putea fi riposta UE?
Miniștrii de externe din UE urmează să de întâlnească săptămâna viitoare pentru a lua o decizie. Este foarte posibil ca regimul Lukașenko să primească un nou val de sancțiuni economice, crede diplomatul.
„Situația este extrem, extrem de complicată, dar probabil că se va găsi o modalitate prin care o parte dintre acești imigranți de la graniță să fie acceptați. Nu-mi dau seama în acest moment despre ce soluție discutăm, pentru că este pe vârf de sarcină această criză. În astfel de condiții, dialogul este inutil și evident Minskul nu cooperează sub nicio formă. Probabil că undeva, pe terțe piețe diplomatice, cum se spune, adică prin discuții telefonice cu Moscova, se poate induce un anume tip de atitudine în ceea ce privește Belarusul, dar aici sunt mai mulți factori care joacă în acest moment. Pot să vă spun, de exemplu, poate pentru mulți nu ar avea nicio legătură, dar coridorul energetic Nord Stream 2 este terminat din punct de vedere tehnic, dar nu are încă aprobarea de funcționare a Uniunii Europene, așa că ne gândim în diverse direcții”, a explicat Cristian Diaconescu.
Implicarea Moscovei
Având în vedere experiențe anterioare, operațiunea Minskului este perfect coordonată cu Moscova, crede fostul ministru de externe.
Miile de oameni care-și caută scăparea din Afganistan sau din Siria, evident, profită de orice fel de oportunitate pentru a merge spre Vest – după cum strigă ei, în special în Germania vor să ajungă, pentru că acolo au rude, prieteni. Or, din acest punct de vedere, „a prelua durerea și suferința și disperarea acestor oameni și a transforma-o într-o pârghie politică reprezintă, într-adevăr, un nou vârf de cinism, aproape greu de imaginat”, spune Cristian Diaconescu.
