Președintele Franței, Emmanuel Macron, va veni la București pe data de 24 august, în urma anunțului făcut de președintele României, Klaus Iohannis. Vizita va fi una oficială, la cel mai înalt nivel, iar cei doi șefi de stat urmează să discute despre parteneriatul româno-francez în Uniunea Europeană și despre alte aspecte ale relației bilaterale.
În 2017, președintele Franței merită o primire mai specială decât de obicei, la București
România și Franța împărtășesc o bogată istorie de relații bilaterale, cu rădicini în secolul XIX, iar din perspectiva aniversării recente a 100 de ani de la marile victorii ale Armatei Române în bătăliile de la Mărăști și Mărășești, din vara anului 1917, vizita tânărului președinte al Republicii Franceze capătă valențe sentimentale deloc de neglijat. Acestea le amintesc românilor despre efortul Misiunii Militare Franceze, conduse de generalul Henri Berthelot, pentru a reînarma și a dota armata română aliată în primul război mondial în iarna și primăvara anului 1917, după pierderea Capitalei și retragerea în Moldova. Acel efort și acea dăruire din partea corpului de ofițeri al armatei Republicii Franceze au creat o frăție de arme care ne-a permis refacerea și rezistența dârză din vara lui 1917 și salvarea ființei noastre naționale. Ulterior, în a doua jumătate a anului 1918, victoriile francezilor pe frontul de vest ne-au permis să reintrăm în război și să îi ajutăm pe frații noștri din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina să transforme în realitate visul de a ne afla cu toții în interiorul frontierelor noastre naționale. Fără contribuția generalului francez Berthelot la recrearea unei armate române moderne și combative după eșecul din prima fază a războiului și fără inteligența de acțiune a alianței diplomatice dintre Iași, capitala provizorie a României în 1916-1918, și Paris, este greu de crezut că România în frontierele ei firești, cele anticipate în secolul XIX de făuritorii pașoptiști ai statului nostru, ar fi existat în 1919, la sfârșitul Războiului de Reîntregire. Acesta este astăzi, la un secol de la acele evenimente care ne-au edificat ca popor, stat și națiune, contextul sentimental în care președintele francez, Emmanuel Macron, vizitează țara latinității de la Dunăre, sora mai mică a Franței din estul Europei, România. Având în vedere și aceste aspecte, pe lângă cele ale proiectelor în derulare în prezent, Bucureștiul îi datorează președintelui de la Paris o primire cât mai de substanță.
Neînțelegerile privind industria de apărare, dar și ofertele Parisului în domeniu – pe agenda președinților
PS News a scris anterior despre problemele din colaborarea româno-franceză în industria de apărare. Fabrica IAR de la Ghimbav a beneficiat de o investiție franco-germană consistentă pentru producerea elicopterelor militare H215, însă în decembrie 2016 a fost publicat memorandumul dintre IAR Ghimbav și Bell Helicopters, o companie din Statele Unite, pentru servicii de mentenanță. Astfel, SUA ar dori să determine România să cumpere elicopterele de luptă Viper produse de Bell. Reprezentanții companiei Airbus au cerut imediat explicații statului român, problema rămânând netranșată până astăzi.
Fără îndoială, subiectul va fi abordat și în convorbirile dintre Emmanuel Macron, omologul său de la București Klaus Iohannis și premierul României, Mihai Tudose, împreună cu ofertele în zona industriei de apărare pe care șeful statului francez le-ar putea aborda la București și despre care PS News a mai scris.
Prezența Franței pe piața românească, mult sub așteptările pe care le reclamă relațiile istorice
Cum rămâne, însă, cu economia ”civilă”, ce fac cele două capitale, București și Paris, pentru a-și îmbunătăți cooperarea?
În 2015, Franța era doar al cincilea investitor în România, potrivit datelor INS și BNR. Investițiile din Franța au totalizat 4,3 miliarde de euro, doar 6,7% din total. Pe locul 4 a fost… Cipru, cu 4,4 miliarde de euro investiți în economia României. Pe primele trei locuri s-a plasat Olanda, cu un sfert din totalul investițiilor străine în România, sau peste 16 miliarde de euro, urmată de Austria, cu 9,1 miliarde de euro, și Germania, cu 7,9 miliarde de euro. Investitorii din cele trei țări germanice din Uniunea Europeană dețineau împreună aproape 52% din cei 64,4 miliarde de euro introduși în economia românească în anul 2015.
La prima vedere, contribuția companiilor din Franța în economia românească pare masivă, însă este într-o mai mare măsură un efect al mediatizării unor mărci îndrăgite de români precum Dacia (deținută în prezent de Renault), decât o realitate. Mai pot fi menționate companiile Groupe Société Générale (BRD), Carrefour, Apa Nova și altele. Este adevărat că Dacia Renault este, în acest moment, cea mai de succes companie din țară, însă siajul ei glorios ascunde vederii o situație destul de modestă a prezenței investițiilor franceze pe piața românească.
Există loc pentru mult mai multe progrese în relațiile economice dintre România și Franța
Acestea fiind spuse, se poate afirma că dincolo de chestiunile strategice din industria de apărare, poate că și chestiunile economiei ”civile” ar trebui să se afle mai ales pe agenda președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Mihai Tudose atunci când se vor întâlni cu Emmanuel Macron. Asta pentru că atât Franța cât și, mai ales, România, merită ca relația dintre ele să se axeze nu doar pe amintiri despre o epocă mai frumoasă, în care cele două țări au făcut istorie, ci și pe un prezent construit împreună în vederea unui viitor european mai bun. Unul care să includă – de ce nu? – și multe investiții ale companiilor românești în Franța. Cel puțin în perspectivă.
