USRPLUS ne-a obișnuit deja cu un discurs radicalizat. Majoritatea liderilor USRPLUS, de la Clotilde Armand, la Vlad Voiculescu au contribuit direct la radicalizarea discursului public, împărțind aproape totul în două tabere: tabăra bună (USRPLUS) și tabăra rea (mafia). Lucrul acesta este profund nociv pentru discursul public și s-ar putea să ducă, pe termen lung, la izolarea politică a celor de la USRPLUS.
Vlad Voiculescu și distrugerea mitului fondator al USRPLUS
Cazul lui Vlad Voiculescu este elocvent din acest punct de vedere. Ministrul Sănătății a fost demis după o acțiune perfect constituțională a premierului Florin Cîțu. Acesta avea toate pârghiile constituționale posibile pentru a propune remanierea lui Vlad Voiculescu. Remanierea a fost mai apoi semnată de președintele Iohannis, așa cum cere constituția. În loc să își asume răspunderea, cei de la USRPLUS au stârnit o adevărată furtună politică, nemulțumiți de decizia premierului Cîțu. Voiculescu a reînviat discursul anti-mafie. Pozând în victima celor de la PNL, Voiculescu s-a erijat într-un nou luptător cu mafia din sănătate de data aceasta și arătând practic că nu a fost lăsat să facă ceea ce dorea, chiar dacă acesta se afla în fruntea ministerului de 4 luni de zile, timp în care ar fi putut să implementeze măcar un minim de reforme. Discursul anti-mafie a lui Voiculescu a fost încurajat și de alte voci din USRPLUS. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui a început să bată și el la unison toba anti-mafie, încurajând victimizarea publică a lui Vlad Voiculescu.
În realitate, revocarea lui Vlad Voiculescu nu reprezintă vreo vendetta personală , ci ține strict de competența fostului ministru. Vlad Voiculescu a arătat prea puțin leadership și a fost unul dintre pilonii instabilității guvernamentale, contribuind la radicalizarea discursului public. Problema fundamentală pentru USRPLUS în acest caz ține de faptul că recunoașterea incompetenței lui Vlad Voiculescu ar fi distrus complet unul dintre miturile fondatoarea ale Uniunii, respectiv mitul competenței. Încă de la început USR și mai apoi PLUS s-au folosit de acest mit pentru a se diferenția de restul actorilor scenei politice românești. Cei de la USR erau mai „competenți” decât restul politicienilor și, prin urmare, meritau să fie în funcții-cheie. Incompetența demonstrată a lui Vlad Voiculescu ar fi distrus mitul competenței. Prin urmare, cei de la USRPLUS au încercat să arunce vina în altă direcție. Singura direcție rămasă era cea a unor forțe obscure care acționează din culise. Reinventând mitul “statului paralel” a lui Liviu Dragnea & Co, liderii USRPLUS au găsit vinovatul – „mafia” care nu l-a lăsat pe Voiculescu să își facă treaba. Trebui e să fim cât se poate de clari: în România există, ca peste tot în lume, în grade mai mici sau mai mari, mafii. Dar mai există și interese și idei legitime diferite de ideile și interesele celor de la USRPLUS. Problema e că pentru cei de la USRPLUS aceste idei și interese diferite sunt toate trecute la categoria “mafiei”.
Contradicțiile interne și izolarea politică a USRPLUS
Trâmbițând în permanent ideea unei lupte nesfârșite cu o mafie omniprezentă, USRPLUS contribuie așadar la radicalizarea discursului public și împărțirea maniheistă a lumii în bine și rău, USRPLUS fiind automat de partea forțelor binelui. Mai mult decât atât, genul acesta de discurs conține intrinsec o contradicție majoră care pe termen lung poate duce la o izolare politică a celor de la USRPLUS. Dacă totul, în afară de USRPLUS reprezintă mafia, iar dacă Voiculescu a fost lucrat de mafie, atunci și PNL poate fi considerat tot “mafia”. Dar dacă PNL este mafia, atunci guvernarea USRPLUS alături de PNL îi transformă pe cei de la USRPLUS tocmai în complicii mafiei. Este posibil ca unii liberali să fi sesizat contradicția flagrantă din discursul și faptele celor de la USRPLUS. Cert este că pe termen lung, un astfel de discurs repetat la nesfârșit duce inevitabil la o izolare politică. Dacă doar tu reprezinți binele, iar restul sunt „mafia”, “statul paralel”, “statul subteran” etc., atunci nu este legitim să intrii într-o alianță cu ei. Doar tu poți guverna, de unul singur, fără influența “mafiei”. Doar că lucrul acesta este dificil, dacă nu imposibil, într-un model de democrație consensuală, așa cum este modelul din România, în care cabinetele sunt de cele mai multe ori multicolore. Lucrul acesta l-a învățat până și PSD și a renunțat în final la acest tip de discurs odată cu declinul lui Dragnea.
Cu alte cuvinte, promovarea acestui tip de discurs duce pe termen lung la izolare politică, iar USRPLUS își dă practic foc la valiză prin perpetuarea unui discurs eminamente populist (noi vs ei).
