Mai multe amenzi în valoare de zeci de milioane de euro au fost aplicate companiilor Hidroelectrica şi Alro, precum şi aşa-numiţilor „băieţi deştepţi” din energie.
Consiliul Concurentei a anuntat luni ca a aplicat amenzi de 165.843.604 de lei (aprox. 37 milioane de euro) companiei Hidroelectrica SA si pentru 10 parteneri contractuali ai acesteia, in principal comercianti de energie, pentru incheierea unor intelegeri anticoncurentiale pe piata producerii si comercializarii de energie electrica, conform hotnews.ro.
Cea mai mare sanctiune a fost aplicata traderului EFT, de circa 16 milioane de euro.
- Amenzile aplicate:
HIDROELECTRICA SA: 20.436.271 lei (aprox. 4,6 mil. euro);
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: 21.728.026 lei (aprox. 4,8 mil. euro);
ALPIQ ROMENERGIE SRL: 87.821 lei (aprox. 20.000 euro);
ALRO SA: 21.238.719 lei (aprox. 4,7 mil. euro);
ELECTROCARBON SA: 864.203 lei (aprox. 193.000 euro);
ELECTROMAGNETICA SA: 9.021.308 lei (aprox. 2,0 mil. euro);
ELSID SA: 2.553.868 lei (aprox. 570.000 euro);
ENERGY FINANCING TEAM AG (SWITZERLAND): 71.374.436 lei (aprox. 16,0 mil. euro);
ENERGY HOLDING SRL: 12.359.852 lei (aprox. 2,8 mil. euro);
LUXTEN LIGHTING COMPANY SA: 5.454.150 lei (aprox. 1,2 mil. euro);
MENAROM-P.E.C. SA (succesor EURO-P.E.C. SA): 724.950 lei ( aprox. 162.000 euro).
Hidroelectrica SA, Elsid SA şi Electrocarbon SA au recunoscut, săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului.
Astfel, autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului.
Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de productori pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani. În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB ( Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale ) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare).
In spatele unora dintre traderi se afla omul de afaceri controversat Bogdan Buzaianu, despre care s-a vorbit in nenumarate randuri ca a „capusat” Hidroelectrica, fiind sprijnit puternic la nivel politic. In octombrie 2015, a aparut un nou dosar al DNA prin care Elena Udrea este acuzata ca i-ar fi cerut in 2010 lui Buzaianu 5 milioane de dolari ca sa-l ajute sa isi continue contractele de vanzare-cumparare energie pe care le avea in acel moment cu Hidroelectrica. Cele mai multe contracte cu „baietii destepti” au fost semnate in 2004, cand ministru al economiei era Dan Ioan Popescu, iar cele mai mari contracte au fost cu firmele controlate de Bogdan Buzaianu. Bogdan Buzaianu este finul lui Dan Ioan Popescu. Au fost prelungite pana in 2012 prin numeroase acte aditionale in timpul mandatelor mai multor ministri: Codrut Seres, Varujan Vosganian, Adriean Videanu si Ion Ariton.
In 2012, dupa intrarea Hidroelectrica in insolventa, administratorul judiciar EuroInsol, reprezentat de Remus Borza, a decis denuntarea acestor contracte. De altfel, contractele cu „baietii destepti” au reprezentat una dintre cauzele insolventei, fapt mentionat si in raportul administratorului judiciar.
In mod surprinzator, Comisia Europeana a decis in vara anului trecut ca aceste contracte nu au reprezentat un ajutor de stat. Reprezentantii CE sustineau ca „Hidroelectrica a practicat preturi care au fost conforme pe deplin cu pretul de referinta de pe piata”. Insa trebuie precizat ca investigatia Comisiei a vizat un posibil ajutor de stat, iar cea a Consiliului Concurentei o posibila practica anticoncurentiala, respectiv intelegeri directe intre companii.
