Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR) Augustin Zegrean a oferit luni o declarație pentru PSnews.ro, în care s-a arătat dezamăgit de protestul de duminică împotriva instituției pe care a condus-o și în fruntea căreia se află acum Valer Dorneanu.
CITIȚI ȘI: Marș de susținere a DNA. Se cere depolitizarea CCR
Concret: Zegrean (cel care a condus CCR între 2010 și 2016) a scos în evidență importanța curții constituționale într-un stat, dând exemple atât din state ale Uniunii Europene, cât și din fostul spațiu comunist.
„Faptul că există Curtea Constituțională, că ea a fost înființată prin Constituția din anul 1991 a fost un câștig pentru democrația românească, nu un pas înapoi. Altfel, ar fi însemnat un mare pas înapoi, pentru că toate țările care au ieșit din comunism și-au înființat curți constituționale – unele chiar le-au păstrat chiar și pe perioada comunismului (cum a fost Iugoslavia, de exemplu – avea curte constituțională înființată în 1964). Astăzi, când toată lumea vrea să-și constituționalizeze drepturile, noi vrem să desființăm curtea constituțională? Ar fi un mare pas înapoi! Cine să judece constituționalitatea legilor? Ce vor ei, de fapt?
Acuma: dacă nu ne place o decizie, desființăm instituția? Odată cu apa, aruncăm copilul din copaie? Ce facem? Nu se poate! Ăsta ar fi un mare pas înapoi. Toate țările din Europa – în afară de sistemul judiciar anglo-saxon – au curți constituționale și Curtea Constituțională a României este un model pe plan european – este foarte bine cotată – și ar fi o mare pierdere. Dacă nu ne convine o decizie a Curții Supreme, desființăm justiția?” s-a întrebat retoric Augustin Zegrean.
Fostul judecător a atras atenția că în 2010 PNL (prin vocea lui Teodor Meleșcanu) nu urmărea desființarea CCR, ci trecerea atribuțiilor acestea către ICCJ.
VEDEȚI ȘI: Ghimpele din coaliție. Ce actual ministru susținea desființarea CCR
„Voiau nu desființarea Curții, ci să treacă atribuțiile CCR-ului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Discuția asta cu trecerea atribuțiilor de control de constituționalitate la Curtea Supremă a mai fost în 1991, când s-a adoptat Constituția, și s-a tranșat atunci prin vot – Adunarea Constituantă a mers pe varianta de Curte Constituțională. Deci repet: în toate țările, începând cu Franța, Spania, Italia, Portugalia, Germania și în toate țările din jurul nostru, toate au curți constituționale pe acest sistem. Iar cât privește acuzațiile de politizare: toți judecătorii sunt numiți cam pe aceleași principii, în același fel – peste tot judecătorii curții constituționale sunt numiți de parlamente, de guverne sau de președinți… Ăsta este sistemul de numire a judecătorilor. Cum să spui că ei sunt politici dacă-s numiți așa? Păi, cine să-i numească? În Spania, sunt numiți de rege toți judecătorii, dar n-am văzut pe nimeni spunând că sunt monarhiști cu toții. Iar propunerile vin din altă parte și acolo”, a detaliat Zegrean.
În încheiere, Augustin Zegrean a ținut să precizeze că, prin hotărârea care a inflamat spiritele, CCR nu a pus la punct DNA, ci „a pus la punct lucrurile”.
„Decizia nu este nici împotriva DNA-ului, nici în favoarea Guvernului; este în favoarea Constituției și a constituționalismului. Nu s-a urmărit ca DNA să fie pusă cu botul pe labe, ci s-a urmărit categoric restabilirea lucrurilor, aducerea lor în matca normală (respectarea Constituției)”, a conchis fostul șef al Curții Constituționale.
