Skip to content
Politică

Zgonea, întâlnire cu președintele Bundestagului

Zgonea, întâlnire cu președintele Bundestagului.

Astfel, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, aflat în vizită oficială la Berlin, la Conferinţa Parlamentară Internaţională pentru Combaterea Antisemitismului, a avut luni o întrevedere cu preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, principalele aspecte abordate în cadrul discuţiilor fiind intensificarea colaborării la nivel parlamentar, potenţialul deosebit existent în direcţia dezvoltării schimburilor economice, dar şi teme de interes comun în plan regional şi internaţional.

„Relaţiile de cooperare cu Germania au pentru noi o importanţă strategică. Există un substrat cultural şi istoric deosebit de fertil al relaţiilor bilaterale, iar aprofundarea dialogului şi extinderea domeniilor de cooperare reprezintă o prioritate. Parteneriatul dintre cele două ţări este caracterizat printr-o cooperare bazată pe pragmatism şi încredere reciprocă şi s-a dezvoltat constant pe baza dialogului politic consolidat şi a intereselor comune, precum şi a unei relaţii economice deosebit de dinamice. În acest sens, relaţiile noastre sunt extrem de strânse şi puternice, Germania fiind primul partener comercial al României”, a declarat Valeriu Zgonea, potrivit agerpres.ro.

El a evidenţiat relaţiile bilaterale dezvoltate între România şi Germania la nivel parlamentar, subliniind „rolul-cheie” pe care îl joacă diplomaţia parlamentară în consolidarea cooperării româno-germane.

„Am discutat astăzi şi despre minoritatea germană din România, care este respectată, foarte bine integrată şi foarte activă şi care, împreună cu comunitatea românească din Germania, formată din oameni bine pregătiţi şi apreciaţi – medici, ingineri, profesori, muncitori, constituie o punte solidă, o legătură cu totul specială între ţările noastre”, a precizat Valeriu Zgonea.

În acelaşi timp, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii referitor la ultimele evoluţii din spaţiul european cu privire la criza refugiaţilor, aspectele de politică externă, regională, libertatea de mişcare a forţei de muncă, reformele din UE şi reevaluarea rolului parlamentelor naţionale în procesul decizional european. În atenţie s-au aflat şi coordonatele Strategiei UE pentru regiunea Dunării, importanţa Parteneriatul Estic, situaţia din Ucraina şi din Republica Moldova.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *