ANALIZĂ Fact-checking: Cum falsifică prezidențiabilul AUR, Călin Georgescu, istoria națională

Călin Georgescu, recent numit președinte de onoare al AUR și posibil viitor prezidențiabil al celor de la AUR, a avut luni seară o serie de declarații de-a dreptul stupefiante. Concret, Georgescu a spus că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”. În continuare vă propunem să ne folosim rațiunea într-un exercițiu de fact-checking (verificarea faptelor) pentru a analiza veridicitatea spuselor lui Georgescu.

Călin Georgescu și falsificarea istoriei

Iată care au fost principalele declarații ale lui Călin Georgescu:

„Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul și dacă nu spui adevărul nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată și sunt foarte mulți oameni fabricați, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost și fapte bune, și fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră”, a răspuns Călin Georgescu la întrebarea dacă nu se teme să fie izolat când îi numește eroi pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu.

El a mai spus că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane” și, întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu și Nicolae Iorga la ordinul legionarilor, a răspuns: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”.

Prima afirmație îndoielnică a lui Georgescu este cea legată de presupusele fapte bune ale lui Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Orice persoană care are cunoștințe minime despre istoria românilor ar putea sări ca ars în fața unor asemenea afirmații nonșalante. Corneliu Zelea Codreanu a fost căpetenia fascistă a legionarilor și autorul unor asasinate politice macabre în perioada interbelică. Numeroase lucrări serioase tratează ascensiunea Mișcării Legionare în perioada interbelică (de pildă Francisco Veiga, Istoria Garzii de Fier (1919-1941): Mistica ultranationalismului), iar altele se raportează inclusiv la acei intelectuali care au servit drept ideologi ai Mișcării sau au legitimat acțiunile Gărzii de Fier (de pildă Zigu Ornea – Anii treizeci: Extrema dreaptă românească). Concluzia este clară. Mișcarea legionară s-a constituit ca o organizație paramilitară, teroristă, de orientare fascistă, cu un caracter mistic religios, fiind fondată după modelul organizațiilor naziste SA și SS. Corpusul doctrinar al legionarismului este recognoscibil și include anticomunismul, antiparlamentarismul, antiliberalismul și anti-individualismul, colectivismul organicist, cultul conducătorului, cultul elitei și al omului nou.

Lucrurile acestea reies limpede nu doar din acțiunile membrilor Gărzii de Fier, ci și din scrierile lui Zelea Codreanu, el însuși unul dintre ideologii Mișcării. De pildă, iată ce scrie Corneliu Zelea Codreanu în Din luptele tineretului român, 1919 – 1939, atunci când se referă la așa-zisul moment de „iluminație colectivă”: “Câteodată pe această linie se ridică numai indivizi izolaţi părăsiţi de generaţiile lor. În momentul acela, ei sunt neamul. Ei vorbesc în numele lui. Cu ei sunt toate milioanele de morţi şi de martiri ai trecutului şi viaţa de mâine a neamului.

 Aici nu interesează majoritatea, fie ea de 99%, cu părerile ei.

Nu părerile majorităţii determină această linie de viaţă a neamului. Ele, majorităţile, se pot numai apropia sau îndepărta de ea, după starea lor de conştiinţă şi virtute sau de inconştienţă şi decădere.

Neamul nostru n-a trăit prin milioanele de robi care şi-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toţi haiducii, car în faţa jugului străin nu s-au supus, ci şi-au pus flinta în spate şi s-au ridicat pe potecile munţilor, ducând cu ei onoarea şi scânteia libertăţii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majorităţile” laşe şi „cuminţi””.

 Dintre trăsăturile expuse aici chiar de Zelea Codreanu și care vor deveni trăsături de bază ale legionarismului, câteva sunt clare – anti-democratismul, elitismul și procedeul de substituire a întregului printr-o parte. Acesta din urmă va sta la baza mitului conducătorului și a infailibilității acestuia – “căpitanul”.

Un alt citat relevant vine din Pentru Legionari, unde Zelea Codreanu scrie: “Să ne unim cu toţii, bărbaţi şi femei, să ne croim nouă şi neamului nostru altă soartă. Se apropie ceasul de înviere şi mântuire românească. Cel ce va crede, cel ce va lupta şi suferi, va fi răsplătit şi binecuvântat de neamul acesta. Vremuri noi bat la porţile noastre! O lume cu sufletul sterp şi uscat, moare şi alta se naşte: a acelora cu sufletul plin de credinţă. În lumea aceasta nouă, fiecare îşi va avea locul său, nu după şcoala, nu după ştiinţa, ci în primul rând după credinţa sa şi după caracterul său” .

Temele centrale  ale Mișcării sunt așadar legate de ridicarea poporului român la statut de popor ales de Dumnezeu, caz în care, Corneliu Zelea Codreanu se autodesemnează ca maestru spiritual. Românii, ca popor ales, reprezintă în concepția legionarilor, o unitate organică, indivizibilă, o ființă colectivă ale cărei interese transcend interesele indivizilor care o compun. Există o voință a națiunii, iar Corneliu Zelea Codreanu este capabil să o discearnă. El este arhanghelul, „primul dintre vestitori”, iar ceea ce vestește este o nouă epocă în istoria neamului – de aici și numele de Legiunea Arhanghelului Mihail. Legionarii construiesc astfel cu bună știință și într-un mod explicit, o mitologie națională. Această mitologie națională persistă și este reluată de diverse persoane inclusiv după 1989.

Pe lângă acestea, putem identifica și practici din doctrina legionarismului: misticismul, organizarea conspirativă, cultul morții și al sacrificiului, mesianismul, practica asasinatului politic. Cu referire la acest lucru, trebuie precizat că în ritualul crimei politice și al terorismului, tiparul era același, indiferent că vorbim despre asasinarea lui I.G. Duca, Virgil Madgearu sau Nicolae Iorga și indiferent de modul în care legionarii au justificat și continuă să justifice crima politică.

Așadar, Călin Georgescu are dreptate atunci când susține că “istoria a fost mistificată” pentru că el însuși o mistifică atunci când îi ridică pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu la nivel de eroi. Amintim că în 2020 Georgescu afirma următoarele: ”România nu a trăit prin sclavi, ci a trăit prin Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Horia, Avram Iancu, Cuza, Kogălniceanu, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul ion Antonescu și mulți mulți alți eroi”. Călin Georgescu spune că “istoricii trebuie să demonstreze acest lucru”, însă istoricii au demonstrat deja acest lucru. Raportul Comisiei Wiesel arată că regimul Antonescu este responsabil de moartea a 280.000 – 380.000 de evrei și 11.000 de romi.

Un asemenea revizionism istoric nu ar trebui trecut cu vederea și nu ar trebui tratat cu indulgență, cu atât mai mult cu cât cel care emite aceste lucruri este un posibil viitor prezidențiabil. Totodată, este de datoria noastră să păstrăm veridicitatea cu privire la faptele unor personaje precum Zelea Codreanu sau Ion Antonescu.