De la declanșarea războiului din Ucraina, mass-media și conturi de socializare din R. Moldova au fost invadate de propaganda pro-rusă.
Ziua invaziei, ziua manipulării
Chiar în ziua declanșării atacului rus asupra Ucrainei, 24 februarie, dezinformările au început să inunde R. Moldova. Într-o tentativă de a contracara o dezinformare, guvernul de la Chișinău anunța pe 24 februarie că mai mulți cetățeni ai R.i Moldova au primit mesaje textuale false cu invitații de înrolare în armată. Guvernul anunța că “ dezminte oficial această manipulare, nici un program de înrolare nu este în derulare și nu se planifică. Materialele legate de acest fals au fost transmise poliției, iar cei care distribuie astfel de falsuri poartă răspundere penală”. Acesta nu avea să rămână însă un caz izolat.
Prima zi a invaziei a declanșat un val de auto-cenzură în mediul audio-vizual din R. Moldova. Posturi TV apropiate de socialiștii lui Igor Dodon – Primul în Moldova, NTV Moldova și Accent TV – nu au transmis pur și simplu nimic în legătură cu Ucraina, deși în mod oficial războiul începuse deja, iar rachetele și bombele cădeau în țara vecină. Potrivit jurnaliștilor de la mediacritica.md, deținut de Centrul pentru Jurnalism Independent, “în ziua de 24 februarie, atunci când mai multe posturi TV de la noi difuzau ediții speciale cu detalii despre invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, niciunul dintre canalele menționate mai sus nu a intervenit în grilă”. Cele trei posturi TV au continuat până în prezent să nu ofere informații publicului cu privire la situația din Ucraina.
Dezinformarea din mediul online
Pe măsură ce situația din Ucraina evolua și se agrava, cetățenii din R. Moldova erau luați la țintă de propaganda pro-rusă, într-o tentativă de manipulare a opiniei publice de peste Prut.
Principalele fire narative se concentrau în jurul ideilor potrivit cărora: R. Moldova ar urma să fie atacată și ar urma să se implice în război, nu există rezerve suficiente de valută străină (mesaj care a fost propagat și pe conturile de socializare din România, lucru care a generat panică și cozi la casele de schimb valutar), Ucraina este atacată din regiunea transnistreană, misiunile diplomatice de la Chișinău urmează să fie evacuate, bărbații moldoveni au interdicție să părăsească țara, există deficit de carburanți pe piață (o altă dezinformare care a circulat și în România și care a generat cozi la benzinăriile din țară) sau că nivelul radiațiilor a crescut după incendiul de la o centrală nucleară din Ucraina (și această dezinformare a circulat în România).
În mod limpede, scopul mai larg al acestor dezinformări pare a fi legat de inducerea unei stări de panică la nivelul populației. Panica este asociată cu dezordinea, iar tulburările sociale pot avea rezultate imprevizibile. Din nou, ca și în România, rețelele de socializare s-au aflat în avangarda dezinformării din R. Moldova. Lucrul acesta se explică pe baza faptului că majoritatea cetățenilor moldoveni se informează de pe rețelele de socializare, acesta fiind și locul în care sunt cei mai expuși dezinformărilor.
Guvernul de la Chișinău a încercat să ia măsuri de contracarare a dezinformărilor, lansând între altele, chiar pe 24 februarie, un canal de Telegram numit Prima Sursă. În plus, oficialii de la Chișinău, inclusiv Maia Sandu, au avut ieșiri publice pe marginea unor subiecte, anunțând măsuri relevante luate de guvern. Sputnik.md, unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului a fost interzis în R. Moldova, gestul fiind unul în consonanță cu deciziile luate de alte state, inclusiv România.
Deși la nivel public, există puține voci în R. Moldova care sprijină agresiunea militară rusă, sau care să critice sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei, potrivit unui sondaj publicat de watchdog.md, aproape 22% dintre respondenți consideră că Rusia acționează legitim în Ucraina, în timp ce 38%, consideră că acțiunea părții ruse este ilegitimă. Sondajul dezvăluie astfel o vulnerabilitate latentă existentă în societatea moldoveană, iar pe viitor șansele sunt ca tentativele de dezinformare să continue.
