Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 2,8% pentru sfârșitul acestui an, potrivit raportului publicat vineri. Pentru finalul celui de-al doilea trimestru proiecția este de 2,7%, iar pentru sfârșitul celui de-al treilea: 3%. Conform sursei citate, balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este apreciată a fi înclinată, mai ales pe termen mediu, în sensul unor abateri în sus de la traiectoria din scenariul de bază.
“Scenariul de bază al proiecției macroeconomice este condiționat de un set de ipoteze specifice contextului pandemic actual. Astfel, s-a presupus relaxarea graduală a măsurilor de distanțare socială începând cu a doua parte a trimestrului II, atât în România, cât și în celelalte țări europene, permițând reluarea treptată a activității economice. După revenirea în interiorul intervalului țintei pe parcursul primului trimestru al anului, rata anuală a inflației IPC se va menține pe un trend descendent, până la valori situate în apropierea țintei centrale la orizontul proiecției”, se arată în documentul citat de Hotnews.
Astfel, valorile anticipate pentru sfârșitul anului curent și al celui viitor sunt de 2,8 la sută și, respectiv, 2,5 la sută, mai reduse comparativ cu cele din Raportul anterior, cu 0,2 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale.
“Această evoluție va reflecta dinamica descendentă a inflației de bază, în condițiile disipării treptate a șocurilor nefavorabile manifestate pe parcursul anului trecut și la începutul celui curent, suprapusă efectelor dezinflaționiste ale cererii agregate în contextul crizei pandemice. Aceasta din urmă va domina evoluția componentelor exogene, care, după reducerea semnificativă din prima parte a anului curent, vor înregistra contribuții în amplificare până la mijlocul anului viitor și ușor temperate ulterior”, spune BNR.
Conform sursei citate, prognoza macroeconomică este marcată de un grad neobișnuit de ridicat de incertitudine, având în vedere caracterul excepțional al stării pandemice, surse ale riscurilor provenind atât din mediul intern, cât și din evoluțiile de pe plan internațional. Aceasta face dificilă anticiparea duratei și intensității crizei, cu implicații directe asupra momentului și robusteții revenirii activității economice, precum și asupra perspectivelor inflației.
