Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână a fost președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.
În cadrul dialogului purtat cu jurnalistul Laura Chiriac, Eugen Tomac a explicat necesitatea adoptării cât mai rapide a proiectului de lege, susținut de PMP, privind introducerea votului prin corespondență.
Liderul PMP a subliniat că cei 3,5 milioane de cetățeni români ce trăiesc în diaspora au dreptul la vot și acuză actuala majoritate parlamentară pentru respingerea acestui proiect de lege, la doar o lună de zile după haosul de la secțiile de vot din diaspora din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2014. Eugen Tomac a mai precizat că PMP a redepus un nou proiect de lege privind votul prin corespondență, imediat după ce el a fost respins de Parlament, în luna decembrie, motivând că este o obligație a legislativului să adoptate o astfel de inițiativă legislativă.
De asemenea, președintele PMP a avertizat că haosul de la prezidențiale din diaspora s-ar putea repeta și în 2016, iar instituțiile de forță, una din ele fiind DNA, vor fi nevoite din nou să reacționeze.
Laura Chiriac: Domnule Tomac, o ultimă chestiune: votul prin corespondență. Ați depus în Parlament la începutul acestei luni proiectul de lege privind votul prin corespondență. Care credeți dumneavoastră că sunt beneficiile? Explicați-le celor care vă privesc.
Eugen Tomac: Plec de la următoarea realitate: peste hotare în ultimii opt ani de zile au plecat aproape 3,5 milioane de cetățeni români. Oameni cu vârste cuprinse între 20 de ani și 45 de ani, asta este marea categorie de cetățeni care au plecat peste hotare. Deci oameni activi care ar fi putut produce aici. Sunt cetățeni europeni, beneficiază de aceleași drepturi și obligații care orice cetățean al Uniunii Europene, deci ar trebui să privim, să avem o abordare europeană în ceea ce privește această chestiune legată de cetățenii români care pleacă în afară. Se spune greșit tot timpul raportându-se la diaspora. Nu. Diaspora românească sunt românii care au plecat din rațiuni politice înainte de `89 peste hotare, cetățenii români care au plecat pentru un loc de muncă mai bine plătit în ultimii ani în diferite colțuri ale Europei, cei mai mulți în Spania și Italia trebuie să aibă un mecanism la dispoziție prin care să-și poată exercita mai departe drepturile de care beneficiază, și anume dreptul la vot. Această realitate ne impune să creem mecanisme noi, prin care oamenii să poată vota. Și am venit cu acest proiect de lege încă din 2013, pentru că știam ce se va întâmpla la alegeri, întrucât eu am candidat în 2012 pentru un colegiu de deputat care îi reprezintă pe românii peste hotare, în mod special cei mai mulți cei din Basarabia, și la alegerile din 2012 românii au stat câte cinci, șase ore la coadă pe vreme foarte rea, pentru a vota. Știam că același lucru se va întâmpla și la prezidențiale, motiv pentru care am venit cu legea votului prin corespondență. Regret că, după 16 noiembrie, când românii au ieșit la vot în număr foarte mare și în special cei de peste hotare, clasa politică, la nici o lună de zile de la alegerile prezidențiale, a respins cu o majoritate covârșitoare în Parlament, doar opt voturi pentru, legea votului prin corespondență. Imediat după 9 decembrie am refăcut proiectul de lege, am elaborat un nou proiect de lege privind votul electronic, le-am supus dezbaterii publice timp de două luni de zile, am încercat să discut în Comisia de Cod Electoral pe această problematică pe care o prezentau toți liderii politici drept priorități, de la președintele Klaus Iohannis, până la premierul Ponta.
Laura Chiriac: Domnul Iohannis va susține demersul acesta?
Eugen Tomac: Nu s-a discutat nici la această oră modul în care vor vota românii de peste hotare la alegerile parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare viitoare, motiv pentru care am depus, din nou, în Parlament aceste două proiecte de lege pentru că, cred că realitatea ne obligă să ne asumăm și să creem un cadru nou, modern, în care cetățenii să poată vota în număr cât mai mare. În caz contrar, și la următoarele alegeri să nu credeți că dacă politicienii ignoră această realitate nu vom avea aceași situație umilitoare prin care au trecut românii. Și în mod clar și atunci instituțiile statului vor trebui să reacționeze. Pentru că acum există deja o anchetă a DNA în ceea ce privește votul din diasporă, de la ultimele alegeri prezidențiale.
