Firmă de avocatură, despre declarația pe propria răspundere: Este dezamăgitor că ne întoarcem la pix și hârtie

Firma de avocatură RTPR susține că declarațiile pe propria răspundere și adeverințele de angajator, necesare pentru deplasare, au prevăzut în varianta inițială, înainte ca platforma să fie cedată Guvernului, posibilitatea de a aplica o semnătură online, fără a necesita printare, scanare sau fotografiere și astfel era foarte utilă.

Pe de altă parte Guvernul susține, într-un punct de vedere transmis G4Media.ro, că varianta semnăturii electronice a fost eliminată deoarece valoarea declarației pe proprie răspundere ar fi nulă în absența semnăturii olografe și că persoanele fizice ar fi trebuit să parcurgă o serie de pași pentru a îndeplini condițiile cerute de lege.

Totuși, avocații susțin că nu există practică judiciară pentru acest tip de semnătură și că ”simplul fapt al prezentării declarației/adeverinței conduce la însușirea documentului de către persoana care îl prezintă autorităților abilitate cu verificarea acestor documente”.

”Este dezamăgitor că a fost eliminată această posibilitate și ne întoarcem la pix și hârtie, dar a fost decizia Guvernului. Autoritățile au dreptul de a restrânge și mai mult circulația persoanelor, pentru a preveni răspândirea virusului. Deciziile însă trebuie să fie clare și transparente. Precizările GCS din comunicatul de presă nu fac decât să producă confuzie și să crească birocrația”, se arată într-un punct de vedere transmis de firma de avocatură RTPR.

Firma susține că ajutat ajutat pro bono firma Binovate cu consultanță juridică pentru dezvoltarea platformei formular.sts.ro

Cum anume se realiza semnătura electronică în variantă inițială? Cu degetul pe ecranul dispozitivului cu touch-sceen sau cu mouse-ul, de pe laptop/calculator. Dupa predarea codului sursă către autorități, s-a renunțat la semnătura prin desen.

La solicitarea G4Media.ro, Grupul de comunicare strategică a transmis următoarele precizări:

”În varianta inițială a formularului online, a fost introdusă o secțiune care permitea desenarea de elemente grafice și, implicit simularea electronică a semnăturii persoanei. Facem precizarea că o astfel de opțiune nu poate fi considerată, din punct de vedere legal, o „semnătură electronică”. O persoană fizică poate obține dreptul de semnătură electronică doar dacă parcurge o serie de pași și îndeplinește condițiile definite strict printr-o lege specială, anume Legea 455/2001 privind semnătura electronică. Așadar, secțiunea destinată semnăturii din formularul online a fost eliminată, întrucât cadrul legal în vigoare nu prevede o altă posibilitate de a certifica înscrisurile sub semnătură privată (cum este cazul declarației pe proprie răspundere) decât printr-o semnătură olografă sau prin semnătura electronică. Or, semnătura electronică, așa cum am precizat mai sus, se obține printr-o procedură mai complexă, conform legii speciale menționate.

De aceea, menținerea în formularul online a unei secțiuni dedicate semnăturii ar fi indus în eroare opinia publică – cu participarea autorităților publice – asupra modului de certificare a declarației pe proprie răspundere printr-un instrument lipsit de valoare juridică. Atragem atenția asupra faptului că, prin semnătura olografă, declarația pe propria răspundere devine un act juridic și poate atrage răspunderea penală a persoanei, conform art. 326 din Codul Penal, în cazul în care persoana realizează un fals în declarații.

În lipsa semnăturii olografe, valoarea juridică a declarației pe proprie răspundere ar fi nulă. Potrivit articolului 268, alineatul 1 din Codul de Procedură Civilă, “semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.”

De asemenea, cu privire la regimul semnăturii electronice, indicăm prevederile articolului 268, alineatul 2, din Codul de Procedură Civilă: „Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege”

Față de susținerea referitoare la regimul semnăturii și faptul că nu ar exista practică judiciară, indicăm Decizia Curții Constituționale nr. 297/2016, cu referire la excepţia ridicată de Tudor Andrei Raneti în Dosarul nr. 39.360/3/2014 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.

În privința dezamăgirii enunțate din partea societății indicate, învederăm faptul că interpretarea legilor în vigoare nu poate fi realizată împotriva literei acestora și recomandăm o mai bună documentare a spețelor juridice asupra cărora realizează consultanță juridică. În ceea ce privește preluarea platformei din partea Binovate Labs, menționăm că această inițiativă a fost pro-bono.”

Grupul de comunicare strategică a anunțat că ”formular.sts.ro este singura platformă electronică avizată pentru completarea declarațiilor pe proprie răspundere/adeverințe de angajator. Orice alte astfel de platforme online NU beneficiază de acordul autorităților guvernamentale și nu se realizează în colaborare cu acestea. În acest sens, avertizăm asupra riscului folosirii, în mod nejustificat, a unor astfel de instrumente electronice pentru prelucrarea și folosirea fără drept a datelor personale”

În baza colaborării cu Guvernul României, platforma formular.sts.ro a fost dezvoltată de compania IT Binovate Labs, cu suportul juridic din partea RTPR și cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, a mai precizat Grupul pentru Comunicare Strategică.

Asociatul unic al Binovate Labs srl din București este Andrei Stavro Frangeti, născut în 1978 în Constanța. Cifra de afaceri pe 2018, ultimul an pentru care sunt publice datele societăți, a fost de 3,2 milioane de lei și un profit de 700.000 de lei. A fost cel mai bun al firmei, care doar din 2017 are o cifră de afaceri mai mare de 1,5 milioane de lei pe an.

Societatea Binovate Labs a fost inființată în 2013, acționarii fondatori au fost Andrei Stavro Frangeti, Ovidiu Cezar Solomonov și Mihai Cosmin Moldovan.

Conform datelor publicate pe platforma manageranticriza.ro, pagină web pe care a lansat-o, Frangeti se recomandă ca fost ”consultant în management strategic pentru McKinsey&Company, cu proiecte În domeniile bancar, telecomunicatii, farmaceutic și energetic”.

Acesta susține că a acordat consultanță în ”strategie pentru USAID (United States Agency for International Development) în Europa de Sud-Est orientată către creșterea competitivității antreprenorilor din regiune pe piețele globale”.

Frangeti mai adaugă că a ”condus o echipă de cercetare-dezvoltare în domeniul IT, semiconductoare în cadrul companiei Motorola”. Studiile sale sunt un: MBA desfasurat in Franța și Singapore, de la INSEAD; Master în Afaceri Internaționale – Academia de Studii Economice București; Master în Calculatoare – Universitatea Politehnica București.

Firma care colaborează cu STS nu este singura afacere a lui Andrei Stavro Frangeti. Acesta mai este acționar în firmele Renaissance Advisors și Mobile Entertainment Garage. În Renaissance Advisors, acesta deține 50% din acțiuni, fiind partener cu Călin Lupșan (25% din acțiuni) și Cristian Antoniu Bișa (tot 25%).

Frangeti este născut în Constanța, fiind fiul unor oameni de afaceri de succes din oraș, Stavro și Maria Frangeti.

În cadrul Mobile Entertainment Garage, Frangeti deține 20,5% din acțiuni, fiind partner cu Ovidiu Cezar Solomonov – 37%, Andrei Gabriel Mălăieș Benghea – 20,5%, Ionel Popescu – 8%, Marius Dumitrașcu – 6%, firma Loadstone International srl – 4%, dar și offshore-ul cipriot Vialva Capital Ltd – cu 4%.

Andrei Stavro Frangeti a încercat de-a lungul anilor mai multe afaceri în domeniul IT, de la site-urile sarbatori.ro si manageranticriza pana la implementarea unor programe web necesare industriei farmaceutice. Însă, cea mai populară inițiativă să lanseze un Facebook românesc.

Ovidiu Solomonov, Andrei Frangeti şi Andrei Gabriel Benghea-Mălăieş sunt care au lansat în 2012 o variantă a facebook-ului românesc „Prevyou”. Ultimul, dar nu cel din urmă, Andi Benghea-Mălăieş este născut în Oradea. Împreună cu prietenii săi, orădeanul a realizat o aplicaţie care îţi permite să afli unde îţi sunt prietenii şi care sunt locurile preferate de ei.

Unul dintre partenerii de afaceri în firma Mobile Entertainment Garage și colegii de studii în Franța și Singapore ai lui Frangeti este Andrei Gabriel Mălăieș Benghea.

Acesta este un fost director al Transelectrica, compania de stat, și fost șef de cabinet al lui Sebastian Vlădescu în perioada iunie 2006 – martie 2007, când acesta a fost ministru la Finanțe.

Până să ajungă la Transelectrica, Andrei Benghea-Mălăieş a mai fost membru în consiliile de administraţie sau adunările generale ale acţionarilor la CFR, Loteria Naţională, Imprimeria Naţională şi Româniafilm.

Într-un interviu acordat presei după numirea la Transelectrica, acesta spunea că „probabil că cel mai dificil moment a fost decizia de a mă întoarce în România după MBA“. Până la urmă s-a întors în sectorul public.

El a fost numit la Transelectrica pe 25 octombrie 2012 de către ministrul liberal al Finanțelor de la acel moment, Daniel Chițoiu.