România a ajuns la aproape 1000 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus pe zi. SARS-COV-2, un virus de doar 0,01 microni, se deplasează nestingherit prin aer și trece prin masca de protecție ”ca apa prin ciur”. Iar cel mai periculos este acasă sau la birou, unde aerul este de cinci ori mai contaminat decât cel de-afară. În aceste condiții, filtrarea și purificarea aerului din încăperi devin extrem de importante. Potrivit lui Bogdan Munteniță, inginer specialist în camere curate și sisteme de filtrare a aerului, există o singură tehnologie de filtrare care este eficientă împotriva SARS-COV-2.
”Bineînțeles, atât confortul termic cât și aporturile de aer, respectiv filtrarea lui, sunt stabilite de normative naționale, norme europene etc. Dar ce facem pe timp de pandemie? Cum putem combate contaminarea aerului din spațiile închise în aceasta perioada? Sunt oare suficiente recomandările venite din partea autorităților și anume: decontaminarea suprafețelor, purtarea măștii, spălatul pe mâini și distanțarea la cel puțin 2 metri de cealaltă persoana? Știe oare lumea că în interiorul unei clădiri, aerul este de până la 5 ori mai contaminat decât cel din exterior? Răspuns: Nu! Dar autoritățile? Răspuns: Nu! Sau cel puțin, nu dau semne…”, spune Bogdan Munteniță.
În cadrul unui webinar organizat de niște specialiști în camere curate și filtrarea aerului din SUA și Franța, pe baza mai multor studiii, măsurători de particule și argumentări științifice, s-a ajuns la concluzia că masca chirurgicală clasică nu depășește o eficiență mai mare de 20%, susține specialistul.
”Deci, și cu mască pe față, într-un spațiu cu suprafețe igienizate, riscul de contaminare rămâne ridicat datorita particulelor de praf din aer!
Există o particulă foarte parșivă, cea de 0,3 microni. E suficient de ușoară cât să plutească prin aer și suficient de mare cât să poată căra un virus. A(H1N1) și chiar SARS-COV-2 au 0,01 microni, pentru aceștia particula de 0,3 este cel mai bun mijloc de transport. Din păcate, astfel de particule nu pot fi reținute decât de filtrele HEPA.
Prin masca chirurgicală trec că mălaiul prin ciur. Surprinzător este că și OMS-ul a fost atenționat în urmă cu două săptămâni de 239 de specialiști (potrivit Mediafax), cu privire la riscul contaminării cu noul coronavirus prin intermediul particulelor din aer, dar se pare că n-a senzibilizat pe nimeni explicând lumii întregi că “încă nu există dovezi”. Și există dovezi? De exemplu, în protocolul de calificare a unei camere cu destinație speciala (sală de operație, ATI sau cabinet de microbiologie, există o procedură care se cheamă măsurătoare de particule”, completează inginerul.
Potrivit lui Bogdan Munteniță, prin această măsurătoare se determină numărul de particule acceptate în încăperea respectivă în funcție de clasa de curățenie pe care aceasta trebuie să o asigure.
”Dacă vorbim de sala de operație sau ATI, nu trebuie să depășești un anumit număr de particule, dacă-i cabinet de microbiologie, numărul trebuie să fie mai mic și tot așa …. Dacă domnii de la OMS spun că “încă nu exista dovezi” vizavi de contaminarea prin particulele portante din aer, de ce nu se fac intervenții chirurgicale în aer liber? De ce prelucrează probele în cabinete de microbiologie, sub hote cu flux laminar și nu se muta în parc?
Răspunsul este foarte simplu: pentru că există atât riscul contaminării pacienților cu bacterii și virusuri anaerobe, în cazul sălilor de operație, cât și distrugerea probelor sau chiar contaminarea personalului, cu aceiași agenți, în cazul cabinetelor de microbiologie! Chiar și cu un OMS fără reacție la o asemenea problemă, de la începutul pandeminei și până acum, în multe țări europene au fost date recomandări și s-au luat măsuri serioase privind purificarea aerului din spațiile închise. Întrebarea se pune dacă autoritățile noastre evită să mai cheltuiască bani și pe aceasta măsură, care pare a fi cea mai importantă dacă stăm și ne gândim la sezonul rece, sau pur și simplu nu le-a trecut prin cap?”, adaugă specialistul în camere curate și sisteme de filtrare a aerului.
Ing. Bogdan Munteniță abordează și problema nebulizării: ”Da, se pare că avem, totuși, o recomandare bombă: nebulizarea!”
”Dar în Franța, ANSES – Agenția Franceza pentru Sănătate, Securitate Alimentara, Mediu și Muncă a interzis orice forma de dezinfectare prin nebulizare pentru clădiri administrative, spatii de învățământ și cabinete medicale inclusiv cabinete stomatologice, pe motiv că pune în pericol sănătatea personalului sau a pacienților care sunt expuși spațiului respectiv, mai ales pentru cei care au COVID-19!”, încheie specialistul.
