Retrogradarea agenției americane de rating Standard and Poor’s, care a revizuit, marți, perspectiva României de la „stabilă”, la negativă”, „s-a făcut din cauza derapajului bugetar, care a părut motivat de cheltuiala excesivă și bugetul prost făcut de Guvernul anterior, nu de cel actual”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, înaintea summitului Consiliului European.
Întrebat ce impact va avea această revizuire pentru România și cetățenii români, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „Nu mă aștept la un impact foarte mare, în primul rând, dar trebuie să vedem un pic de unde vine această retrogradare și este suficient să citim comunicarea Standard and Poor’s, care spune clar: această retrogradare s-a făcut din cauza derapajului bugetar, care a părut motivat de cheltuiala excesivă și bugetul prost făcut de Guvernul anterior, nu de acesta.
Acesta abia a venit și a găsit situația gata deteriorată. Sunt convins că, pe măsură ce vom continua, vom avea un buget mult mai solid pentru anul 2020, un comportament bugetar adecvat, se va reveni la acest rating. Pentru omul de rând impactul nu va fi măsurabil, dar, sigur, un investitor se va gândi, încă o dată în plus, dacă este cazul să investească în România sau nu. Este posibil, pe undeva, să apară o mică influență și la dobânzile pe piața internațională”.
Agenţia de rating S&P a revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă
Amintim că Standard & Poor’s, cea mai mare agenţie de rating al riscului de credit din lume a revizuit perspectiva de la „stabilă“ la „negativă“ şi a menţinut ratingul de ţară al României.
Această deteriorare a perspectivelor se datorează în cea mai mare parte deficitului bugetar revizuit pentru anul 2019 de la 2,8% din PIB la 4,3% din PIB, dar şi anticipaţiilor în ceea ce priveşte deficitul bugetar în 2020 şi creşterea deficitului extern. Agenţia invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020. Actualul rating al României aferent datoriei guvernamentale este BBB-/A-3, ultima treaptă recomandată investiţiilor.
Cu toate acestea, perioada electorală, alt factor luat în considerare de S&P în ceea ce priveşte perspectivele de ţară, inhibă acţiuni ale guvernului de corecţie pe filieră fiscală a deficitelor (tăieri de cheltuieli cu salarii şi pensii sau creşteri de taxe). Actualul guvern a mers înainte cu majorările de cheltuieli angajate pentru bugetul pe 2020.
„Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul ţintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înţelegem că guvernul intenţionează să păstreze creşterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creşteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022. (…) Înţelegem că autorităţile intenţionează să crească salariul minim cu 7,2%, din 2020, măsură care ar contribui, probabil, la o supraîncălzire, pe termen scurt, şi la creşterea deficitului de cont curent”, notează analiştii de la S&P.
Primele efecte ale deciziei S&P s-au văzut în piaţa titlurilor de stat, unde randamentele obligaţiunilor de stat denominate în lei pe termen mediu şi lung au crescut ieri cu circa 5-6 puncte de bază, notează într-un comentariu economiştii de la BCR.
„De asemenea, înrăutăţirea perspectivei României ar putea duce şi la amânarea sau chiar la renunţarea la unele decizii de a investi în ţara noastră, ceea ce înseamnă pierderea de oportunităţi de creştere economică viitoare precum şi o reducere a potenţialului economiei româneşti“, scriu economiştii de la BCR.
