Președintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.
Este vorba despre proiectul de lege care elimina restricția de unic acționar la o singură firmă.
Șeful statului apreciază că proiectul poate genera „anumite riscuri din perspectiva necesității asigurării transparenței și concurenței loiale”, precum și a luptei împotriva evaziunii fiscale.
Comunicatul integral
„Legea pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 elimină unele interdicții sau limitări referitoare la înființarea și funcționarea societăților comerciale. Deși intervențiile legislative se pot înscrie în obiectivul reducerii sarcinilor administrative și stimulării antreprenoriatului, considerăm că unele dispoziții ale legii supuse reexaminării pot genera anumite riscuri din perspectiva necesității asigurării transparenței și concurenței loiale pe piață, precum și a consolidării luptei împotriva evaziunii fiscale.
La art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării se abrogă art. 14 din Legea societăților nr. 31/1990, care prevede: „(1) O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. (2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană. (3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) și (2), statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, precum și orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăți astfel constituită. (4) Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru societățile cu răspundere limitată”. Așadar, prin abrogarea acestei norme se va permite înființarea de către aceeași persoană a unui număr nelimitat de societăți cu asociat unic.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 31/1990, societatea cu personalitate juridică va avea cel puțin 2 asociați, în afară de cazul în care legea prevede altfel. Societatea unipersonală este reglementată în acest act normativ cu titlu de excepție de la regula pluralității de asociați, fiind prevăzute cerințe și condiții speciale pentru acest tip de societate (preluarea de către asociatul unic a drepturilor și obligațiilor societare ale adunării generale a asociaților, obligația expertizării aportului – art. 13, limitarea capacității speciale de folosință pentru protecția terților – art. 14, regimul contractelor încheiate între asociatul unic și societate – art. 15 sau obligația declarării calității de asociat unic, la înmatricularea unei societăți).
Menționăm că interdicția de înființare a unui număr nelimitat de societăți cu asociat unic, de către aceeași persoană a fost reglementată în legislație încă din forma inițială a Legii privind societățile comerciale nr. 31/1990, la art. 211, dispoziție ce a fost menținută până în prezent. Mai mult, limitările stabilite de art. 14 din Legea nr. 31/1990 sunt în concordanță cu Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009, în materie de drept al societăților comerciale privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, fiind considerate garanții pentru protejarea intereselor asociaților și terților, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din această directivă.
Soluția legislativă de abrogare a art. 14 din Legea nr. 31/1990 prevăzută de legea transmisă la promulgare este de natură să genereze multiple probleme deoarece nu este dublată de stabilirea unor mecanisme care să împiedice, spre exemplu, transferarea activității de la o societate la alta, sau crearea de societăți distincte pentru o singură afacere, în scopul obținerii de beneficii specifice (precum rambursarea de TVA, subvenții etc.). În mod similar, în condițiile în care același asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăți, nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale și să asigure recuperarea creanțelor în mod echitabil de către diferiții creditori ai aceleiași societăți, dar și de către creditorii unor societăți diferite cu același asociat unic.
Conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1990: „Acționarii, asociații comanditari, precum și asociații în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurența capitalului social subscris.” De asemenea, potrivit art. 2371 alin. (2) – (4) din aceeași lege: „(2) Atunci când, pe durata funcționării societății, un asociat răspunde pentru obligațiile acesteia în limitele aportului la capitalul social, răspunderea sa va fi limitată la acest aport și în situația dizolvării și, dacă este cazul, a lichidării societății. (3) Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale și de personalitatea juridică distinctă a societății răspunde nelimitat pentru obligațiile neachitate ale societății dizolvate, respectiv lichidate. (4) Răspunderea asociatului devine nelimitată în condițiile alin. (3), în special atunci când acesta dispune de bunurile societății ca și cum ar fi bunurile sale proprii sau dacă diminuează activul societății în beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să își execute obligațiile”.
Față de aceste dispoziții legale, în situația în care răspunderea asociatului cu răspundere limitată devine nelimitată în condițiile alin. (4) al art. 2371 din Legea nr. 31/1990, ca efect al abrogării art. 14 din Legea nr. 31/1990 același asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăți, în condițiile în care nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale, în detrimentul diferiților creditori.
Dintr-o altă perspectivă, semnalăm că soluția legislativă cuprinsă la art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare nu este corelată cu alte dispoziții ale Legii nr. 31/1990. Spre exemplu, art. 17 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990 prevede: „la autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei și declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată”. Or, în condițiile eliminării interdicției de înființare de către aceeași persoană a unui număr nelimitat de societăți cu asociat unic, odată cu abrogarea art. 14 din Legea nr. 31/1990 se impunea și corelarea acestei intervenții cu dispozițiile art. 17 alin. (1) din același act normativ.
Prin art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării se abrogă art. 17 alin. (4) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990, care prevede: „La același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații distincte obținute prin partajare”.
Semnalăm că măsurile legislative ce prevăd funcționarea societăților comerciale în încăperi diferite sau în spații distinct partajate, prin raportare la structura și suprafața utilă a imobilului, sunt justificate din perspectiva necesității combaterii fenomenului evaziunii fiscale. Astfel, dispozițiile art. 17 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Or, abrogarea art. 17 alin. (4) elimină din fondul activ al legislației reglementarea unei condiții minimale pe care trebuie să o îndeplinească spațiul ce ar urma să aibă destinație de sediu social. Considerăm că o asemenea reglementare poate avea consecințe negative din perspectiva eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, motiv pentru care se impune reanalizarea acestei soluții legislative.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990„, transmite Iohannis, potrivit B1.
Ce mare diminuare de riscuri exista daca e obligatoriu sa mai ai un asociat la crearea unei firme secundare? Se asociaza aceleasi 2 persoane si creaza cate firme vor ei si nimic nu-i opreste! Sigur, costa in plus vreo 650-850 lei pe an acest lucru, dar niciun impediment pentru cine vrea cu adevarat acest lucru si are nevoie.
Restrictiile actuale cu asociat unic la o singura firma, obligativitatea acordului vecinilor chiar daca nu desfasori activitate comerciala la sediu social – pe proprie raspundere (nu se perinda nimeni pe-acolo, nu produci galagie, nimic deranjant) si limitarea numarului de firme la numarul camerelor,
toate astea nu fac decat sa limiteze, franeze si opreasca spiritul antreprenorial – insasi sangele unei economii.
Adica daca ai doar o garsoniera, nu poti crea o a doua firma pentru a gestiona mai bine crearea unor noi branduri si dezvoltarea unei reputatii pe o alta nisa, intrucat esti fortat sa ai suficient capital sa achizitionezi un apt cu 2 sau 3 camere, cand poate ca tu nu ai nevoie de asa ceva acum, iar banii aceia ar fi putut fi folositi mult mai eficient si util in dezvoltarea a noi business-uri, brand-uri. Iar cum piata imobiliara este intr-o bula imobiliara, rupta de realitatile economice ale pietei, niciun antreprenor intreg la minte nu ar cumpara acum un imobil; ar astepta o corectie sanatoasa a pietei imobiliare la preturi care reflecta realitatile economice.
Alternativa incepand de la 650-850 lei/an pentru a inchiria un sediu social, desi o posibilitate, descurajeaza dezvoltarea economica si dezvoltarea antreprenoriatului in Romania.
Practic, sa nu-ti poti desfasura activitatea si sa te extinzi decat daca e cineva, sau mai multi (vecinii) dispusi sa te ajute in conditiile in care in cel mai bun caz majoritatea nu vor sa se bage, predomina mentalitatea negativista, pesimista, fricoasa si infecta in Romania gratie spalarii pe creier comuniste si mentalitatilor toxice, distructive promovate de peste jumatate de secol; iar in cel mai rau caz de-ai dracului iti pun piedici, bete in roate, de ciuda, invidie, rautate, te saboteaza ca nu cumva sa ai vreo sansa sa iesi din mocirla in care ei sunt dar nici nu se zbat/chinuie sa scape, sau daca ei n-au reusit ca n-au fost in stare/nu s-au zbatut indeajuns, sa nu scapi nici tu; toate astea reprezinta piedici in dezvoltarea nivelului de trai in Romania.
Deci daca nu ai un prieten apropiat dispus sa se asocieze cu tine, esti practic sabotat de statul roman fiind restrictionat. Asta-i discriminare!
In loc sa puneti piedici, frane antreprenoriatului, mai bine oferiti consultanta gratuita antreprenorilor, mai bine infiintati o linie de raportare a neregulilor agentilor economici si sa-l si informati pe informator ce ati descoperit si ce amenzi au primit, sa-i multumiti, ca sa nu se simta de parca si-a pierdut timpul degeaba, sa fie incurajat sa fie in continuare ochiul vigilent al corectitudinii comerciale; ba chiar as propune o recompensa de 5-10% din ce amenzi se dau, sau chiar 15% – doar asa puteti in mod categoric stopa evaziunea fiscala, lipsa acordarii bonurilor fiscale la cumparare;
Iar cel mai important, sa demareze statul o campanie pe termen lung de schimbare a mentalitatilor negativiste, pesimiste, demoralizatoare, descurajatoare, destabilizatoare, toxice, care impiedica dezvoltarea tarii intr-una la standarde occidentale.
Astea sunt adevaratele probleme. Si infrastructura (rutiera, de sanatate), calitatea serviciilor oferite de bugetari, mentalitatile si atitudinea lor.