Trei minciuni din discursul de eliberare a lui Liviu Dragnea: prizonierul politic, economia și dictatura

Nici nu a pășit bine pe treptele libertății că Liviu Dragnea s-a și angajat într-o tiradă plină de minciuni la adresa regimului politic, a statutului său din închisoare și a economiei țării, pozând totodată într-o victimă.

Trei minciuni din discursul lui Dragnea

Fostul președinte PSD, Liviu Dragnea a iești ieri din Penitenciarul Rahova, afirmând că a fost o perioadă de doi ani și două luni de suferință, abuzuri și umilință și că se consideră deținut politic. El a afirmat de asemenea că PSD a devenit un partid condus de lași.

”A fost o perioadă doi ani şi două luni de suferinţă, abuzuri şi umilinţă. Cea mai mare partea a populaţiei a înţeles de ce a trebuit să ajung aici. Eu mă consider deţinut politic, pentru că am intrat nevinovat. Eu când am plecat, România era o ţară prosperă, cu venituri mari pe care le aveau românii, o ţară în care exista speranţă, exista viitor. Din păcate, astăzi, este o dictatură feroce, este afectată serios libertatea de exprimare, este amanetat viitorul României cu asemenea datorii. PSD a devenit un partid de operetă, condus de oameni laşi. Toţi sunt laşi. Cred că judecătorii din Giurgiu au avut curaj şi au rezistat la presiuni”, a afirmat el.

În doar 8 fraze scurte, Liviu Dragnea a reușit performanța de a emite trei minciuni și o afirmație îndoielnică. Să le luăm pe rând.

Teza falsă a deținutului politic

Liviu Dragnea a afirmat că se consideră deținut politic, ”pentru că am intrat nevinovat”. Însă nu orice persoană care ajunge după gratii poate fi considerată deținut politic. Pentru a te încadra la această cateogorie, câteva condiții trebuie să fie îndeplinite. Cu toate că nu există o definiție standard a deținutului politic, cei mai mulți politologi și juriști sunt de acord că prizonierul politic este o persoană care a fost încarcerată deoarece acțiunile și convingerile sale sunt contrare cu cele ale guvernului său. De aici rezultă în mod limpede faptul că statutul de prizonier politic  este specific regimurilor dictatoriale sau autoritare. Foștii membri ai partidelor istorice, întemnițați în timpul regimului comunist erau prizonieri politici deoarece singura lor crimă era aceea că dețineau convingeri politice diferite de cele ale guvernului. Liviu Dragnea nu se încadrează la categoria prizonierului politc.

România, țară prosperă în timpul regimului Dragnea vs dictatura din prezent

O a doua teză falsă din discursul lui Liviu Dragnea este cea legată de situația economică a țării. ”Eu când am plecat, România era o ţară prosperă, cu venituri mari pe care le aveau românii, o ţară în care exista speranţă, exista viitor. Din păcate, astăzi, este o dictatură feroce, este afectată serios libertatea de exprimare, este amanetat viitorul României cu asemenea datorii”, a spus Dragnea. Dacă ne uităm pe cifrele oficiale legate de evoluția economiei țării, putem dezminte cu ușurință afirmațiile lui Dragnea. Din 2019 și până în prezent Produsul Intern a înregistrat de fapt o creștere, în ciuda efectelor pandemiei. În 2019 țara avea un PIB de 250.1 miliarde de dolari. Anul 2020 a adus o scădere de 3,9% care s-a resimțit peste tot în Europa din cauza efectelor produse de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, anul 2021, potrivit estimărilor Comisiei Europene aduce o creștere a PIB-ului țării cu 7,4%, depășind toate așteptările analiștilor. Dacă corelăm cu scăderea PIB-ului din 2020, tot obținem o creștere reală de 3,5% față de anul 2019. În plus, estimările sunt bune și pentru anul 2022, România urmând să aibă o creștere de 4,9%. Un alt indicator important este inflația. Dar și din acest punct de vedere țara noastră stă mai bine față de anul 2019, atunci când inflația atinsese pragul de 3,9%. În 2020 inflația a fost de 2,3%, iar în 2021, pe fondul efectelor pandemiei se estimează că va atinge pragul de 3,2%. În 2022, potrivit estimărilor, inflația României va coborî șa 2,9%. La capitolul paritatea puterii de cumpărare, România a pierdut puțin teren în 2020 față de anul 2019 pe fondul pandemiei de coronavirus, însă cifrele sunt comparativ mai atenuate față de alte state din Europa Centrală și de Est precum Ungaria, Cehia sau Slovenia care au suferit pierderi mult mai însemnate în 2020 la indicatorul parității puterii de cumpărare față de anul 2019, pe fondul pandemiei.

Cât despre dictatura din România de care vorbește Liviu Dragnea, în mod evident ea nu există. Potrivit raportului Freedom House (unul dintre cele mai cunoscute rapoarte alături de Indicele Democrației) de anul acesta, România este o țară liberă, obținând un scor de 83 din 100 de puncte, mult mai bine de pildă decât vecina Ungaria care este considerată doar parțial liberă cu un scor de 69 din 100. România este considerată de asemenea a fi o democrație semi-consolidată. Celălalt index al democrație important, Indicele Democrației realizat de The Economist, arată că România este o democrație defectuoasă (flawed democracy), la fel ca Polonia, Bulgaria, Italia sau Grecia, dar totuși o democrație. Indicele împarte statele în democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare. Așadar, România nu este o democrație perfectă, dar rămâne o democrație semi-consolidată și nu o dictatură așa cum susține Liviu Dragnea.

O ultimă afirmație îndoielnică din discursul lui Dragnea este legată de așa-zisele presiuni la care au fost supuși judecătorii din Giurgiu. ”Cred că judecătorii din Giurgiu au avut curaj şi au rezistat la presiuni”. În lipsa unor dovezi care să arate că judecătorii respectivi au fost supuși presiunilor în pronunțarea verdictului, afirmația lui Dragnea rămâne una complet gratuită.