Site-ul euroreporter.co a publicat, marți, o analiză privitoare la problemele legate de corupția din România, precum și la protestele stârnite din cauza acesteia. Astfel, articolul intitulat ”Sistemul defectuos de justiție din România are nevoie de o soluție radicală” face referire la repetatele cazuri de încălcări ale drepturilor omului condamnate la CEDO, situația penitenciarelor sau protocoalele de colaborare dintre serviciile secrete și instutuții esențiale în statul român.
Autorul articolului, Doug Henderson, fost ministru al Forțelor Armate din Marea Britanie și fost membru al Consiliului Europei, se întreabă dacă România a primit totuși suficient sprijin în încercarea de a se adapta normelor europene și dacă i s-a acordat atenția necesară pentru ca aceasta să respecte statul de drept.
”Săptămâna trecută, România a revenit în atenția internațională odată cu reluarea protestelor împotriva corupției din țară. Comentatorii internaționali au condamnat, pe bună dreptate, ceea ce părea a fi o abordare greoaie a poliției în ceea ce privește protestatarii. Dar cât de mult înțelegem protestele și natura campaniei anti-corupție din România? Nu pune nimeni la îndoială necesitatea ca România și Bulgaria să facă față corupției. Într-adevăr, Uniunea Europeană a plasat ambele țări sub supraveghere specială (raportul MCV) atunci când au aderat la UE și aceasta rămâne în vigoare după 11 ani. Dar am acordat suficientă atenție necesității ca România să respecte statul de drept și drepturile omului în călătoria lor anticorupție?
Temerile sunt în creștere, întrucât noi le-am instruit să rezolve o problemă fără a le demonstra grija comunității internaționale față de modul în care țara o rezolvă. Am oferit suficient sprijin strategic pentru a încuraja România să adere la normele europene de respectare a drepturilor omului? Am cerut un sistem de justiție echitabil și transparent? Sau doar le-am spus să obțină rezultate?
Clopotele de alarmă au sunat în ultimele luni. Un raport recent scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison și Chris Alderton și publicat de Due Process și CRCE, arată că România este de departe cel mai grav violator al drepturilor omului în UE. Cu un total de 272 de încălcări ale drepturilor omului constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 2014 până în 2017, România a avut cu peste 100 de hotărâri împotriva ei mai mult decât următoarea cea mai gravă țară din UE. Raportul Due Process explică faptul că marea majoritate a încălcărilor din România au avut loc în temeiul articolului 3 și al articolului 6 din CEDO (238 din 272). În ceea ce privește tratamentul inuman sau degradant, România se situează doar în spatele Rusiei, în cadrul Consiliului Europei. Pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, cele mai grave abateri, dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, le înregistrează doar Rusia și Turcia.
Condițiile penitenciarelor reprezintă, de asemenea, o preocupare majoră în România, raportul Due Process arătând 104 încălcări constatate în România de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru tratamentul inuman sau degradant aplicat în detenție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că închisorile din România sunt supraaglomerate, cu un spațiu cu mult mai mic decât minimul legal cerut pe persoană. Raportul spune: „În România, caz după caz a adus la lumină conditiile de detenție dezgustătoare; cu infestări de paraziți, facilități de spălare inadecvate pentru deținuți și celulele murdare, reci, umede.”
Condițiile din locurile de detenție au fost examinate în ultimele zile după moartea șocantă a fostului judecător Stan Mustață, fiind condamnat la o sentință de opt ani și jumătate, în închisoarea Jilava, pentru luare de mită. Avocatul său, Lorette Luca, a vorbit despre tratamentul inuman pe care l-a primit Mustață în ciuda faptului că avea probleme renale grave și că a suferit dializă. A fost plimbat în mijlocul nopții, de la o închisoare la alta, în timp ce vomita, murind mai târziu din cauza unui atac de cord, la spitalul civil Carol Davila din București. Spitalul a sesizat procurorii în privința morții judecătorului, întrucât preocupările lor privind tratamentul anterior erau foarte grave. Cazul Mustata l-a determinat pe ministrul român al Justiției, Tudorel Toader, să dispună anchete în trei închisori românești: Rahova, Jilava și Giurgiu. Lorette Luca a declarat că va depune o plângere împotriva administratorului închisorii Jilava.
În ultimele luni a ieșit la iveală faptul că au fost semnate protocoale între Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Supremă de Justiție și Casație, Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii. Acest lucru a determinat scăderea credibilității sistemului de justiției din România, ridicând semne de întrebare asupra respectării drepturilor omului și proprietatea constituțională. Aceste protocoale dezvăluie un conflict alarmant de interese.
Presiunea asupra sistemului judiciar este o altă sursă de îngrijorare. Marius Iacob, prim-adjunct al șefului Direcției Anticorupție (DNA), a făcut publică că DNA-ul se ocupă de 300 de dosare privind magistrații, iar un dosar poate include doi sau trei magistrați. Asta înseamnă că acei magistrați sunt vulnerabili la a fi influențați sau șantajați (…).
Care ar putea fi o soluție la această situație? O opțiune valabilă ar putea fi o amnistie pentru infracțiunile non-violente, permițând, în esență, apăsarea unui buton „resetare” pentru a permite restabilirea credibilității în statul de drept și angajamentul reînnoit față de standardele de justiție ale UE. Această opțiune radicală ar trebui să fie luată în considerare pentru a rezolva abuzurile din trecut. În plus, România, susținută și asumată în mod corespunzător de către comunitatea internațională, ar trebui să privească în viitor prin asigurarea independenței sistemului judiciar și a respectării corespunzătoare a standardelor europene din diferitele aripi ale sistemului justiției, de la serviciile de informații până la condițiile de detenție”, spune Henderson.
