UPDATE 14.00
Ministerul Afacerilor Externe român respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.
Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.
Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.
Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.
Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.”, se arată în comunicatul de presă.
UPDATE 13.00
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susține că „nu există niciun fel de modalitate” pentru o negociere care să prevadă retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, așa cum a cerut Moscova.
„Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO.
Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său.
Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat pentru Digi24 secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Federația Rusă a precizat că printre „garanțiile de securitate” pe care le pretinde Occidentului se numără și retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România. Ministerul rus de externe spune că a formulat în mod explicit această revendicare, transmite agenția de presă RIA Novosti.
Potrivit Moscovei, Federația Rusă dorește revenirea la configurația de securitate din 1997, când România și Bulgaria încă nu aderaseră la NATO.
„Unul dintre fundamentele inițiativei noastre, despre care ați menționat, este formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la data precizată. Acestea includ atât Bulgaria, cât și România”, se arată în răspunsurile formulate de Ministerul rus de externe la întrebările pe care le-a primit ministrul Serghei Lavrov în conferința anuală de presă.
Într-un gest de solidaritate transalantică, SUA a anunțat că va spori prezența militară americană în România dacă Federația Rusă va invada Ucraina.
„Vom mări prezența trupelor în Polonia, România etc, dacă într-adevăr (Vladimir Putin) face mișcarea (invazia, n.r.) pentru că avem o obligație sacră în Articolul 5 să apărăm aceste țări. Sunt parte din NATO. Nu avem această obligație în ceea ce privește Ucraina, cu toate că avem o îngrijorare mare cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina”, declara Joe Biden, într-un anunț salutat de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.
Un anunț similar a făcut și Emmanuel Macron, care a exprimat disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară NATO în România.
„Anunțul important al Președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară NATO în România pe Flancul Estic e rezultatul notabil al eforturilor constante ale Președintelui Klaus Iohannis. Mulțumesc, Jean-Yves Le Drian (ministrul francez al afacerilor externe, n.r.), pentru dialogul nostru fructuos pe acest subiect”, a fost reacția ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu.
