Varujan Vosganian dezvăluie rolul esențial al ALDE pe scena politică: „Toți ne râvnesc” EXCLUSIV INTERVIU

Senatorul ALDE Varujan Vosganian a acordat un interviu pentru PSnews.ro, în care a vorbit despre plecarea sa din PNL, despre situația ALDE după alegerile locale și colaborările cu alte partide politice.

Mai mult, Vosganian, în calitate de fost ministru al Finanțelor, a discutat despre starea de acum a ANAF-ului și modificările pe care le-ar propune instituției.

Totodată, senatorul a devoalat planurile sale politice, fiind solicitat să răspundă dacă își dorește un nou mandat de ministru sau să candidideze pentru alegerile parlamentare din toamnă.

Nu în ultimul rând, Varujan Vosganian a vorbit despre proiectele sale literare și despre piața de carte din România.

Reporter PSnews: La alegerile locale, ALDE s-a afirmat ca al treilea partid, depășind pragul de 5%. Care a fost strategia partidului în aceste alegeri? S-a mizat pe politicieni noi, în teritoriu, sau rezultatul se datorează notorietății liderilor ALDE?

Varujan Vosganian: Acestea au fost primele alegeri la care ALDE a participat, de aceea, prioritatea a fost aceea de a acoperi cât mai multe localități cu liste de candidați și care, firește, să aducă și voturi. Din acest motiv, strategia noastră a cuprins un evantai mai larg de opțiuni. Avem oameni politici noi, dar avem și pe alții cu mai multă experiență politică.
ALDE are la centru un mesaj coerent, axat pe conceptul de libertate, concretizat la nivelul inițiativei private, al drepturilor omului și al asumării unui destin național. În schimb, baza partidului este încă eterogenă, dar în curs de omogenizare.
Desigur că, într-o anumită măsură, procentul obținut se datorează notorietății liderilor, așa e firesc. Totuși, rezultatul nu reflecta potențialul nostru, care e mult mai mare. Campania electorală din acest an a avut o seamă de particularități, a fost, ca să zic așa, mai discreta, cu constrângeri de natură legală. Asta a făcut ca ALDE să nu poată fi cunoscut tuturor alegătorilor iar imaginea noastră, a celor care conducem partidul, nu este întotdeauna asociată cu ALDE.

Reporter PSnews: După mulți ani petrecuți în PNL, ați renunțat la colaborarea cu liberalii și v-ați îndreptat către ALDE. Regretați o astfel de decizie?

Varujan Vosganian: Eu am respins întotdeauna traseismul politic. Mi se pare că joaca asta de-a transferurile este dăunătoare calității actului politic. Cred că sentimentul onoarei este chiar mai important în politică decât în celelalte îndeletniciri umane.
Am debutat în politică în Uniunea Forțelor de Dreapta, un partid conservator, împărtășind în bună măsură viziunea unor Ronald Reagan sau Margaret Theacher. Din păcate, acest partid care a lansat în iunie 1998 Manifestul Dreptei din România s-a născut puțin prea devreme, motiv pentru care, deși calitatea umană și viziunea membrilor erau deosebite, nu a reușit să se impună în fața electoratului. În 2003, în procesul de unificare a dreptei, UFD a fuzionat cu PNL. Am avut cu PNL eșecuri și izbânzi, elanuri și decepții, dar nu mi-am pus problema să plec din PNL. Odată cu fuziunea dintre PNL și PDL s-a încercat izolarea mea ca, de altfel, și a altor membri liberali cu profil politic mai proeminent. În februarie 2015, după a doua tentativă de punere a mea sub cercetare penală pe care Senatul a respins-o ca nefondată și, aș adăuga, nelegală, atacurile fracțiunii PDL, în frunte cu Vasile Blaga, au devenit furibunde. Cum statutar vorbind, nu era niciun argument să fiu exclus, doar idiosincrazia lesne de înțeles a foștilor colaboratori ai lui Băsescu și, aș adăuga a noilor colaboratori ai lui Iohannis, Alina Gorghiu m-a rugat, dacă iubesc partidul, să plec, pentru că presiunile lui Blaga și alor lui devin de nesuportat. Mi-am scris demisia, precizând că demisionez din noul PNL. Pe parcursul anului 2015 nu am activat în niciun partid. Am intrat în grupul parlamentar ALDE în septembrie, dar fără să mă înscriu în partid. Abia în decembrie, la rugămintea lui Călin Tăriceanu, de care mă leagă o veche prietenie, am devenit membru și am preluat conducerea filialei Iași. Vă mărturisesc că am aceleași sentimente de prietenie față de vechii mei colaboratori din PNL, cu care, în deplasările mele din teritoriu, mă reîntâlnesc cu aceeași bucurie.

Reporter PSnews: ALDE pare a fi un partener de încredere pentru PSD. Partidul din care faceți parte tinde mai mult spre o doctrină politică de dreapta sau una de stânga?

Varujan Vosganian: ALDE este un partener de încredere pentru oricine, căci ALDE inspiră încredere. Toți ne râvnesc. Călin Tăriceanu și cu mine suntem oameni care ne-am respectat mereu cuvântul, am dus lupte grele pentru apărarea statutului de drept, uneori cu sacrificii de natură personală.
Colaborarea cu PSD este rezultatul faptului că noul PNL, contaminat de PDL, riscă să devină un partid slugarnic și fanatizat. Supunerea necondiționată nu este, în politică, o expresie a demnității. E, oarecum firească evoluția PNL, după fuziunea cu PDL. Când un om sănătos și unul bolnav stau alături, nu bolnavul se molipsește de sănătate, ci sănătosul de boală.

Călin Tăriceanu a fost întotdeauna un liberal. A susținut inițiativa privată și a știut care e granița dintre interesul privat și cel public. Eu sunt un conservator. Toate textele pe care le-am scris și care, în mare parte, se găsesc în cartea Mesajul Dreptei românești. Tradiție și modernitate, apărută în 2001, poartă amprenta dreptei conservatoare. De altfel, lucrul ăsta s-a văzut și pe vremea cănd Tăriceanu și cu mine conduceam economia românească. Am avut în anii aceia cel mai mare ritm al investițiilor din întreaga istorie a României.
Alăturarea cu Partidul Conservator nu a alterat viziunea noastră de dreapta.

Reporter PSnews: Porțile partidului ALDE sunt deschise și pentru liberali? Există șanse să vedem în toamna acestui an o majoritate parlamentară formată din PNL și ALDE?

Varujan Vosganian: E greu de imaginat o alianță între PNL și ALDE. O alianță se bazează pe încredere reciprocă, ori noi nu putem avea încredere în PNL, așa cum este el astăzi. Nu doar în ce privește relațiile politice, dar PNL este incompatibil cu noi și prin modul în care înțelege controlul reciproc al puterilor în statul de drept și sentimentul onoarei în politică.
Dar porțile ALDE sunt larg deschise pentru unii dintre membrii PNL. Știți cum se spune, în România sunt mulți liberali, unii chiar și în PNL.

Reporter PSnews: Colaborarea dintre PSD și ALDE va continua chiar dacă social-democrații vor obține un rezultat slab la alegerile parlamentare din toamnă?

Varujan Vosganian: În politică e riscant să răspunzi la întrebări care pornesc de la ipoteza dacă. Nu știu ce vom face în viitor. ALDE nu are un legământ pe viață cu PSD. Dacă socotim, însă, rezultatul alegerilor locale, numărul mare de primari ai PSD și asocierea explicită a PNL cu imaginea guvernării așa-zis tehnocrate, cred că, totuși, PSD are prima șansă să aibă scorul cel mai bun la alegerile parlamentare.

Reporter PSnews: În ultimii ani, ANAF a suferit mai multe schimbări, atât în conducere, cât și ca structură. Astăzi, este această instituție mai puternică în lupta cu evaziunea fiscală?
7. Dacă ați fi ministru al Finanțelor în acest moment, ce modificări ați propune ANAF-ului?

Varujan Vosganian: Răspund la ambele întrebări o data. Dacă aș fi ministrul Finanțelor aș continua ceea ce am început în legătură cu informatizarea sistemului fiscal. Cuvântul cheie în administrarea fiscal este informatizarea. În 2008 am început, împreună cu organismele similare spaniole, deosebit de performante la acea dată, un astfel de proiect. El a fost după aceea abandonat.
Evaziunea fiscala este foarte mare. Dacă adăugăm și economia naturală doar 60% din PIB-ul României este fiscalizat. Ceea ce înseamnă că fiscalitatea e mare, dar pe ansamblul economiei, veniturile bugetare sunt mici ca procent în PIB.
Asta înseamnă că pentru creșterea veniturilor bugetare nu e suficient doar să cunoaștem, să informatizăm și să administrăm mai bine economia fiscalizată, ci să o reducem pe cea nefiscalizată. De pildă, marketizarea agriculturii și atragerea mediului rural în mecanismele pieței ar spori cu cel puțin 3-4% din PIB veniturile bugetare.

Reporter PSnews: Corupția din instituțiile statului sporește evaziunea fiscală? Poate fi ANAF împiedicată de politicieni să-și facă datoria? Pe vremea când erați ministru al Finanțelor existau presiuni politice asupra ANAF?

Varujan Vosganian: Nu cred că oamenii politici împiedică ANAF să-și facă datoria. Dacă-mi permiteți să spun așa, dintr-un anumit punct de vedere ANAF își face datoria chiar în exces, dar excesele nu aduc roade, ci mai degrabă pagubă. Nu e normal ca ANAF să terorizeze mici întreprinzători, micii compercianți din piețe cu descinderi ca-n filme. Vremea poterelor a trecut. ANAF trebuie să identifice zonele de risc și pe acelea să le anihileze. Un vânzător de telemea nu e risc pentru nimeni, dacă telemeaua e gustoasă, firește.
Pe vremea când eu eram ministrul Finanțelor nu am avut presiuni din partea nimănui pe zona administrării fiscale. Iar întreprinzătorii, mari sau mici, nu acuzau abuzuri din partea fiscului. De altfel, pe vremea când Tăriceanu și cu mine conduceam economia României corupția nu se număra printre primele probleme ale noastre. Ea a devenit temă națională odată cu guvernarea Băsescu-Boc.

Reporter PSnews: A existat chiar un mic conflict între DNA și ANAF, ambele instituții acuzându-se reciproc. Lupta anticorupție poate fi afectată de aceste clinciuri?

Varujan Vosganian: Lupta împotriva corupției poate fi afectată de abuzuri, Uneori am impresia că lupta anticorupție a devenit un fel de vânătoare în care participanții se întrec în a-și pune cât mai multe trofee pe perete. Iar noi, oamenii politici, suntem ca niște cerbi lopătari pândiți din tufișuri.
Așa cum se duce lupta anticorupție în România se lasă impresia dezagreabilă că România e mai rea decât pe vremea fanarioților. Sunt alte țări la fel de corupte sau chiar mai corupte decât a noastră: Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia. Dar acolo nu se petrece spectacolul de la noi în care nu știm cum să ne facem mai bine de râs. Din 2000 încoace un fost președinte, trei foști prim-miniștri, mai toți miniștrii finanțelor, ai economiei, ai transporturilor, ai comunicațiilor, ba și unii de pe la cultură, agricultură, mediu sau dezvoltare regională, sunt cercetați sau au trecut prin pușcării. În timp ce rețelele mafiote își văd liniștite de treabă și, din când în când, mai pun de-o delațiune ca să mai capete liber la mafiotlâcuri.
Ar fi multe de spus dar, din păcate, nu ai cu cine vorbi. Publicul se distrează și e mulțumit că are pe cine să dea vina, presa aleargă după breaking news, procurorii își trăiesc momentele de glorie și primesc medalii din Occident, iar cei care vor să țină țara sub obroc se bucură că scapă de oamenii politici cu personalitate.

Reporter PSnews: Într-un viitor Guvern din care, probabil, o să facă parte și ALDE, vă doriți un mandat de ministru? Totodată, veți candida la alegerile parlamentare?

Varujan Vosganian: Dacă nu se lămurește chestiunea abuzului în serviciu, a traficului de influență și a răspunderii ministeriale, a fi ministru este un risc inutil. Nu poți face nimic, pentru că toți din jurul tău se tem. Ești expus tuturor capriciilor, chiar și după zece-cinsprezece ani de la încheierea mandatului. Este anormal ca după un deceniu, când Curtea de Conturi, Corpul de control al Guvernului, auditurile successive nu au obiectat nimic, să te trezești chemat la procuratură.
Eu, în mandatul meu de ministru al economiei și finanțelor am semnat peste trei mii de acte care însumau aproape 200 de miliarde de euro. Sunt convins că nu totul a fost perfect. Dacă, însă, pentru ceva ce unui procuror i se pare că n-ai făcut bine, fără să existe dovada vreunui interes personal, devii actor fără voie într-un spectacol mediatico-juridic, atunci mai bine lipsă.
Cât despre alegerile parlamentare, o să mai vorbim.

Reporter PSnews: În încheiere, aș dori să vă întreb despre proiectele dvs. literare. Lucrați la un nou roman?

Varujan Vosganian: Tocmai azi am predat un nou roman lectorului de carte. Sper să apară la toamnă, la aceeași editură cu care eu colaborez de mult, Polirom, de la Iași.

Reporter PSnews: Pentru că tocmai ce s-a terminat festivalul Bookfest, ce părere aveți despre piața cărții din România?

Varujan Vosganian: Piața cărții din România reflectă starea generală a României. Peste 90% din zonele strategice (bănci, asigurări, automobile, metalurgie, electronică și electrotehnică, IT&C) aparțin capitalului străin. Nu zic că e rău, dar capitalul românesc e cel care dă stabilitate și care contribuie la emanciparea mentalităților.
Tot așa, pe piața de carte, 90% din vânzări sunt traduceri. Piața cărții e de vreo 60-70 milioane de euro, din care cam 40% (25-30 milioane de euro) beletristică. Din aceasta, doar 10% e carte românească, de la Văcărești și Vasile Cârlova până la fracturiștii secolului XXI. Deci românii cumpără literatură română, anual, cam de 10 eurocenți, cam cât un coltuc de pâine.