Jocurile făcute în ultima perioadă de timp de liderul Pro România, Victor-Viorel Ponta, au atras multe polemici. Ultimul exemplu este pirueta politică în ceea ce privește votul pentru moțiunea de demitere a guvernului Orban, în condițiile în care Pro România sprijinise cu aproximativ trei luni înainte demiterea guvernului Dăncilă, însă fără ca ulterior să voteze instalarea guvernului Orban. De altfel, parlamentarii Pro România care au ignorat linia lui Ponta și au votat guvernul Orban, e vorba de Daniel Constantin, Sorin Cîmpeanu, Mircea Banias, Damian Florea, Liviu Balint şi Georgian Pop, au și demisionat rapid din partidul lui Ponta, fiind urmați și de alți membri.
Inițial, la momentul depunerii moțiunii de cenzură împotriva guvernului Orban de către PSD și UDMR, Ponta declara că Pro România nu va susține moțiunea de cenzură, însă la doar câteva zile s-a răzgândit, în ziua votului moțiunii acesta a anunțat că va vota moțiunea și „probabil cei mai mulți parlamentari Pro România vor vota pentru moțiune”, pe motiv că guvernul Orban „afectează drepturile fundamentale ale românilor la sănătate şi educaţie”.
Pro România – un partid care înclină balanța
La doar un an de zile de când a înființat Pro România, împreună cu fostul co-președinte ALDE Daniel Constantin și fostul prim-ministru interimar Sorin Cîmpeanu și după racolarea mai multor parlamentari social-democrați, în septembrie 2019, Ponta anunța că formațiunea sa va semna pactul propus de PSD „pentru bunăstarea românilor”, fiind singurul partid care a acceptat atunci oferta de colaborare a Vioricăi Dăncilă. Deloc surprinzător pentru maniera lui Ponta de a face politică, anunțul apărea pe fondul negocierilor PNL pentru introducerea unei moțiuni de cenzură pentru căderea guvernului Dăncilă.
În octombrie 2019, Ponta își dorea o guvernare de stânga, PSD – Pro România, ceea ce ar fi însemnat un număr de parlamentari cât să treacă un guvern condus de Victor Ponta, ignorând astfel daunele de imagine pe care le-a provocat PSD-ului. Mai mult, la sfârșitul lunii noiembrie 2019, Pro România susținea prin vocea lui Ponta că este dispusă „să colaboreze cu forțele politice social-democrate pentru consolidarea unei opoziții constructive”.
Ascensiunea politicianului Victor Ponta
De când a intrat în politică, în 2001, la invitația lui Adrian Năstase, ca șef al Corpului de Control al Guvernului, Victor Ponta a făcut rapid saltul de la cârma Tineretului Social Democrat, la funcția de vicepreședinte al Partidului Social Democrat (PSD).
În 2008, în primul guvern Boc, Victor Ponta a fost numit ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, iar în februarie 2011, a contribuit la formarea Uniunii Social-Liberale (USL), alături de Crin Antonescu (PNL) și Dan Voiculescu (PC).
Ales președinte al Partidul Social Democrat din 2010 până în 2015, Ponta a fost și prim-ministru din 7 mai 2012 până la demisia din data de 4 noiembrie 2015, iar din 2018 este co-fondator și președinte al Partidului Pro România.
Ca premier, Ponta a avut o dispută cu președintele de atunci al României, Traian Băsescu, pe tema reprezentării României la Consiliul European, care a degenerat într-o criză politică și constituțională și care a culminat cu cea de a doua suspendare a lui Băsescu din oficiu și reinstalarea acestuia în urma unui referendum eșuat pentru demitere.
În decembrie 2012, Ponta și Băsescu au semnat un pact de coabitare preşedinte – premier, care nu a fost niciodată respectat în întregime. Cu toate acestea, pe baza lui a existat o înțelegere pentru numirea procurorilor-şefi, în aprilie 2012.
Din 2012, guvernele Ponta 1 și Ponta 2 au fost sprijinite de USL până în februarie 2014, atunci când liderul PNL Crin Antonescu a declarat că partidul său iese de la guvernare, deci alianța USL nu mai există. Imediat, partidul lui Ponta a purtat discuții cu UDMR, înlocuindu-i astfel pe liberali. În martie 2014 a fost alcătuit guvernul Ponta 3, cu sprijinul PSD, UNPR, PC și UDMR.
Tot în același an, Victor Ponta și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, când în urma primului tur de scrutin s-a clasat pe primul loc, cu 40,44% din totalul voturilor exprimate, iar pe locul doi s-a clasat primarul Sibiului de atunci, Klaus Iohannis, cu 30,37% din totalul voturilor exprimate. După câteva proteste derulate în diferite orașe din România, Ponta fiind acuzat de obstrucționarea dreptului la vot al cetățenilor români din diaspora, în ciuda faptului că acesta a avut un avans confortabil, al doilea tur de scrutin s-a terminat cu victoria detașată a lui Iohannis.
Victor Ponta a demisionat din funcția de premier, alături de întreg cabinetul său, pe 4 noiembrie 2015, în urma protestelor din București și din marile orașe din România, în cadrul cărora zecile de mii de participanți au cerut demisii după cele 64 de decese din incendiul de la clubul „Colectiv” din București.
