Un film documentar care tratează problema „fake news” în R. Moldova, realizat de echipa Creativ Pedia, prezintă problema știrilor false ca o componentă a războiului hibrid purtat în spațiul mediatic al statului de peste Prut.
Proiectul, intitulat „R. Moldova – poligon experimental” și finanțat de Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, prezintă opiniile mai multor personalități de pe ambele maluri ale Prutului referitoare la rețelele mass-media rusești de televiziune și banii alocați pentru acestea pentru a face propagandă.
Una dintre concluziile documentarului este că lansarea știrilor false în acest spațiu are scopul de a adânci fricile unei populații sărăcite, mai ales în raport cu Vestul, pentru a menține în continuare R. Moldova într-o zonă gri.
„Este cel puțin exagerată ideea că R. Moldova este un poligon de încercare”
Analistul Dan Dungaciu, una dintre vocile importante apărute în documentar, a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre informațiile prezentate în proiectul video, atrăgând atenția că istoria recentă a R. Moldova „nu este o bătălie între Est și Vest”. Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române susține că R. Moldova „pendulează undeva între Est și Vest, nu s-a definitiv nici măcar astăzi, ca atare, integrarea în NATO nu vrea să o facă și, prin urmare, integrarea în UE este aproape imposibilă”.
„Cred că titlul filmului are mai degrabă un aer comercial – „Republica Moldova – poligon experimental”. Este aici un exces de interpretare care este aproape o permanență în Republica Moldova. Ideea că Republica Moldova este o chestiune excepțională, care se află la mijlocul sferelor de influență a celor două mari puteri și toată istoria recentă a R. Moldova se petrece în jurul confruntării dintre Est și Vest pentru supremație politică în R. Moldova, este mai degrabă o versiune de narcisism colectiv decât o realitate. În realitate, istoria recentă a R. Moldova nu este o bătălie între Est și Vest, pentru simplul motiv că această bătălie nu s-a dat niciodată. Niciodată R.Moldova n-a figurat în fișa activităților Vestului la nivelul la care au figurat state care acum sunt în Uniunea Europeană și NATO. Mai exact, Republica Moldova a fost aproape de fiecare dată un „altceva”, inclusiv pentru că, din păcate, n-a reușit să se definească de la început în termeni corecți, colectiv, ca o entitate care aparține legitim de Vest.
Noi, care ne-am integrat în NATO și Uniunea Europeană, am avut 3 pași de parcurs. A fost nevoie să ne identificăm o carte de vizită acceptabilă. Republica Moldova, din păcate, n-a făcut niciun pas. La nivel de identitate colectivă, geografie simbolică, nu se definește ca un stat european, nu își asumă valențele europenității sale – identitatea românească și limba română. R. Moldova pendulează undeva între Est și Vest, nu s-a definitiv nici măcar astăzi, ca atare, integrarea în NATO nu vrea să o facă și, prin urmare, integrarea în UE este aproape imposibilă. Din punctul acesta de vedere, R. Moldova n-a fost în situația statelor care s-au integrat în UE și NATO, a pendulat de fiecare dată între Est și Vest, căutând avantaje, inclusiv avantaje materiale imediate. Mai mult de atât n-a făcut, din nefericire. Ideea că Republica Moldova este un poligon de încercare, centrul bătăliei dintre Est și Vest, este cel puțin exagerată”, a declarat Dan Dungaciu pentru PS News.
„Fake news-ul în R.Moldova este o chestie internă, nu externă”
Analistul este de părere că fake news-ul în R.Moldova este o chestie internă, nu externă, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor. „Pe de-o parte, spui că vrei în UE, că ești stat european, dar pe de altă parte, tu ca stat îți construiești întreaga structură de comunicații strict conectată cu Federația Rusă, aproape exclusiv în limba rusă, plângându-te că Federația Rusă, prin televiziuni și mijloace de informare în masă te manipulează. Aici este un masochism politic”, atrage atenția acesta.
Dan Dungaciu spune că, deși fenomenul știrilor false este periculos pentru orice stat, pentru R. Moldova este și mai periculos pentru că este un stat cu structuri slabe, cu televiziuni care depind de Est în majoritatea cazurilor, iar România „ este practic absentă” în spațiul comunicațional cu țara de peste Prut.
„Războiul informațional este ceva care se petrece atunci când un actor, din afară în general, dar și din interior, încearcă să denatureze profilul, mizele unui stat, agenda cetățenilor. Din păcate, fake news-ul în R.Moldova este o chestie internă, nu externă. Pe de-o parte, spui că vrei în UE, că ești stat european, dar pe de altă parte, tu ca stat îți construiești întreaga structură de comunicații strict conectată cu Federația Rusă, aproape exclusiv în limba rusă, plângându-te că Federația Rusă, prin televiziuni și mijloace de informare în masă te manipulează. Aici este un masochism politic. Noi ne uităm la National Geographic, History, toate programele acestea americane minunate. Cetățenii R Moldova se uită și ei, doar că toate aceste programe le vin în rusă pentru că ei sunt arondați pachetului fostelor state URSS și ei acceptă această realitate, în loc să se ducă la compania furnizoare și să spună că nu vor în limba rusă, că vor pachete așa cum ni le dau nouă, românilor, cu subtitrare. Statul R Moldova n-a făcut niciodată asta.
Cele mai importante televiziuni au fost multă vreme cele de stat, care au dominat covârșitor spațiul informațional din R. Moldova, nu există rețele de cablu din România care să fi trecut Prutul, deși o rețea din România foarte populară ar fi reușit să cableze toată R. Moldova în 4 luni și să transmită în toată țara pachetele de programe pe care le văd cetățenii din România. Dar nu s-a dorit. Ideea că toată lumea din afară îi face rău Republicii Moldova este cel puțin exagerată pentru că, prin politicile sale de audiovizual, prin tentativele ei de a menține un statut special Federației Ruse, R. Moldova și-a deschis rănile în care să intre cuiele aruncate din Federația Rusă. Statul R. Moldova are o mare responsabilitate aici pentru că, prin intermediul lui, Federația Rusă a reușit să intre ca în brânză în R. Moldova. Pe televiziunile rusești se câștigă bani mulți. Banii din reclamele mari sunt pe televiziunile rusești. Când ajung la putere liderii din R. Moldova, una dintre mize este cine pune mâna pe acele televiziuni rusești. Aici e miza pentru care nimeni nu le închide, toată lumea vrea să pună mâna pe ele când ajunge la putere, indiferent de agenda politică. Abia pe acest fond vine fake news-ul. Acesta este procentul mic de manipulare. Procentul mare de manipulare se practică prin televiziunile rusești, care difuzează legal în R. Moldova, prin legislația Republicii Moldova, cu consimțământul politicienilor de acolo. Aici e problema de bază. E ca și cum te-ai lupta pe 10% din fake news și tu ignori 90% care depinde de tine.
Fenomenul știrilor false este periculos pentru orice stat, pentru R. Moldova este și mai periculos pentru că este un stat cu structuri slabe, cu televiziuni care depind de Est în majoritatea cazurilor și care, prin intermediul televiziunilor oficiale din R. Moldova, Federația Rusă poate transmite orice mesaj își dorește. Pe lângă vulnerabilitățile pe care le are R.Moldova ca orice stat, în fața fenomenului fake news, are și vulnerabilități amplificate de propriile slăbiciuni structurale. Este mult mai greu în R. Moldova decât în alte state pentru că ea nici nu își apără spațiul informațional și, evident, el nu este în niciun caz menajat de cei care nu își doresc ca R. Moldova să se integreze în UE sau să se unească cu România. Iar România, în spațiul comunicațional cu R. Moldova, este practic absentă. O spun cu toată responsabilitatea”, a conchis acesta.
& Dungaciu zice că a muncit și că a fost plătit, ?