UPDATE 21.15
Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, ce va avea loc pe 24 aprilie, conform primelor estimări ale sondajului Ifop la ieşirea de la urne, transmite Reuters.
Actualul preşedinte francez Emmanuel Macron (LREM) a obţinut 28,1 la sută din totalul voturilor la alegerile de duminică, iar Marine Le Pen (RN, extremă dreapta) a obţinut 23,3 la sută, conform estimărilor Ipsos/Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI/MCD, Public Sénat/LCP Assemblée Nationale şi Le Parisien-Aujourd’hui en France.
UPDATE 20.30
Potrivit unui prim sondaj la ieșirea de tip exit-poll, Emmanuel Macron și Marine Le Pen se află la egalitate în fruntea clasamentului la alegerile prezidențiale din Franța. Amândoi ar obține 24% din voturi în acest prim tur, informează publicația belgiană La Libre.
Jean-Luc Mélenchon, aflat pe locul trei, ar obține 19% din voturi. În spatele lor, Valérie Pécresse și Eric Zemmour vor obține fiecare câte 8%.
UPDATE 18.00
Prezenţa la vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a fost de 65%, la ora 17.00 (18.00, ora României), potrivit Le Figaro. Participarea este cu 4,4 puncte procentuale mai mică faţă de scrutinul din 2017.
Conform datelor transmise de Ministerul de Interne francez, participarea la primul tur al alegerilor prezidenţiale a crescut, la ora 17.00, la 65%. Prezenţa este cu 4,4 puncte procentuale mai mică faţă de 2017 (69,42%) şi cu 5,6 puncte procentuale mai mică raportat la 2012 (70,59%).
Această prezenţă este, în schimb, cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât în 2002, anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 15.30
Principalii doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa – actualul şef al statului, centristul Emmanuel Macron, şi politician de extremă-dreapta Marine Le Pen – au votat în primul tur de scrutin, ce are loc duminică.
Macron a votat împreună cu soţia sa, Brigitte, în staţiunea litorală Le Touquet-Paris-Plage, în nordul ţării, unde a fost întâmpinat la secţia de votare de o mulţime de suporteri. Potrivit Agerpres, Marine Le Pen a votat la Hénin-Beaumont, lângă Lille. Sondajele o plasează în urma lui Macron, însă decalajul s-a redus în ultimele săptămâni.
La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne. Totuşi, participarea o depăşea cu patru puncte pe cea consemnată la aceeaşi oră pe 21 aprilie 2002 (21,39%), când s-a înregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidenţialelor.
Dacă previziunile se vor confirma şi niciunul din cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, primii doi clasaţi se vor confrunta în turul decisiv pe 24 aprilie.
UPDATE 14.00
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a votat, duminică, într-o secţie de votare din Touquet. Principala sa contracandidată, Marine Le Pen, a votat mai devreme, potrivit Le Figaro.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi candidatul la alegerile prezidenţiale s-a prezentat la o secţie de votare din Le Touquet în jurul orei locale 12:30. Anterior, s-a prezentat la urne şi Marine Le Pen, principalul contracandidat al preşedintelui.
UPDATE 13.00
Participarea la primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică a fost de 25,48%, la ora locală 12:00 (13.00 ora României), transmite Le Figaro.
Potrivit datelor transmise de Ministerul francez de Interne, la ora locală 12.00, prezenţa la scrutin a fost de 25,48%, cu trei puncte mai puţin decât în 2017 (28,54%) şi faţă de 2012 (28,3%). Prezenţa la vot la ora 12 a fost totuşi cu patru puncte mai mare decât cea din 21 aprilie 2002 (21,39%), un an record pentru abţinere la primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Secţiile de votare se vor înschide la ora locală 19.00, mai puţin în Paris, Marsilia, Bordeaux, Nantes, Toulouse sau Nisa, a căror închidere este amânată până la ora 20.00 (21 ora României).
___________________________________________________________________________
Ştire iniţială
Primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară duminică în Franţa, aproximativ 48,7 milioane de alegători fiind înscrişi pe listele electorale. Actualul şef al statului, Emmanuel Macron (La République en marche, LREM), speră la un al doilea mandat. Cel mai mare rival al său este considerat a fi candidatul de extremă-dreapta Marine Le Pen (Rassemblement national, RN).
Populistul de stânga Jean-Luc Melenchon (La France insoumise, LFI) speră, de asemenea, să ajungă în turul doi al alegerilor, din 24 aprilie. În total, 12 candidaţi se prezintă în primul tur de scrutin.
Campania electorală din Franţa a avut un început lent şi a fost umbrită de războiul din Ucraina. Aproape niciun subiect nu a rezonat cu alegătorii, iar mulţi candidaţi au fost percepuţi ca fiind slabi, ceea ce a sporit temerile legate de o prezenţă scăzută la vot. Sondajele au prognozat recent că până la 30% ar putea să nu voteze, potrivit DPA, citată de Agerpres. Preşedintele francez are puteri extinse şi deţine funcţia timp de cinci ani. El este mai puternic decât prim-ministrul pe care îl numeşte şi are o influenţă decisivă asupra cursului ţării.
Rezultatul alegerilor prezintă, de asemenea, un interes considerabil pentru întreaga Europă. Macron, politician liberal de centru, este văzut ca un partener mult mai confortabil şi mai de încredere decât Le Pen sau Melenchon, cu care este greu de imaginat o cooperare strânsă din cauza poziţiilor lor uneori radicale.
Secţiile de votare din Franţa vor fi deschise până la ora locală 19.00, iar în unele locuri până la ora 20.00. Din cauza diferenţei de fus orar, votul a avut loc deja sâmbătă în unele teritorii franceze de peste mări, de exemplu în Caraibe.

& Observați deci și fenomenul „Cuba Globală” ce începe să se manifeste în plan mondial și prin acțiunile pe care Rusia le desfășoară în Ucraina, și pe care care se pare că sunt nevoiți să le desfășoare și pentru că retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a propus un astfel de fenomen, pentru statele puternice ale lumii, problemele de succesiune și de transferuri de putere, atribuții , în statele implicate în alianțe importante, uniuni, alte forme de organizare colectivă punând în dificultate funcționare formelor de organizare, alianțe, uniuni, alte forme deorganizări de state, care implică și costuri importante de funcționare a căror finanțare poate ajunge să genereze și dificultăți economice și sociale importante, ?