Invitat la Puterea Știrilor, Mircea Coșea, profesor de economie, a explicat pentru PS News, ce se va întâmpla cu celelalte alimente, odată ce se va reduce adaosul comercial la alimentele de bază și cât de realistă este lista aprobată de Guvern.
,,Cred că, nu numai că se va scumpi o parte importantă a alimentelor, dar, pe de altă parte, va conduce și la unele distorsiuni ale pieței. Să nu uităm că noi nu trăim pe vremea lui Ceaușescu, cu prețuri reglementate. Suntem într-o economie de piață, în care cererea, oferta, concurența, importurile foarte mari aduc destul de multe deficiențe unor directive de acest gen, pe care Guvernul vrea să le ia acum.”, spune profesorul de economie.
,,Dacă luăm problema cu adaosul comercial, trebuie să trecem peste faptul că adaosul comercial este greu, greu de negociat, așa cum este acum pus în discuție, adică prin trei elemente: procesator, distribuitor și vânzător.
Noi avem 70% din aceste produse din import. Este greu să faci la fiecare element pe care vrei să-l reglementezi, astfel de analize.
Această problemă se poate aplica, dar acolo unde Guvernul are o anumită acceptare din partea celor care sunt de acord să-și reducă adaosul. Astea sunt, din probleme de calcule, 1900 de centre de producție și de distribuție, adică magazine. Ori, noi avem în țară câteva zeci de mii de magazine. În mediul rural, în orașe mici nu se poate face un control și nici n-avem cu cine, pentru că cine ar trebui să controleze Consiliul Concurenței, Protecția Consumatorilor, Poliția Locală, chiar ANAF-ul, poate, nu are aceste abilități.”, explică Mircea Coșea.
Profesorul de economie spune că lista dată de Guvern, cu alimentele esențiale, nu mai este de actualitate și că ar trebuie să urmărim exemplul altor țări, care se adaptează societății și nevoilor sale.
,,Grupa de produse, pe care Guvernul vrea să o aducă discuție prin reducea adaosului commercial, nu știu cum a fost creată.
A fost creată pe baza nevoilor viitoare ale populației sau pe baza cuantumului vânzărilor?
Eu am părerea foarte clară că s-a făcut pe baza cuantumului de vânzare, ceea ce înseamnă și o posibilă orientare previlectă, pe anumite legături cu anumiți distribuitori, adică o chestiune care e făcută cu orientare.
Problema care, până la urmă, o să fie foarte dificil de pus în practică este înțelegerea acestor mărfuri. Vorbim, în România, în 2023 despre faptul că un aliment esențial pentru populația României este mălaiul. Mai face cineva acasă mămăligă ca să mănânce la prânz? Făina? Mai face cineva pâine acasă ca să mănânce, când totul este, astăzi, comercializat? Nu mai face, pentru că lumea evoluează în direcția externalizării. Toate activitățile care se făceau înainte domestic, se fac acum prin elemente specializate, care sunt mai rentabile.
Este experiența inițială a Statelor Unite, care a descoperit mâncarea de fast-food și apoi experiența, teribil de deșteaptă, a francezilor, care au făcut bistro-ul de la prânz, care alimentează populația în pauza de la prânz, pauză reglementată prin lege, tocmai pentru a da posibilitatea acestei legături.
Iaurtul este esențial pentru populația din România? În țările scandinave și în Elveția, lista aceasta s-a adaptat cu lucrurile esențiale pentru alimentație. Au dispărut multe, pe care noi le credem de lux și au apărut altele.
O să vă mire, berea este considerată aliment esential. E aliment, nu e băutură. Deși lucrurile sunt în schimbare, noi am rămas undeva, iar această rămânere pe care o avem, îmi explică de ce nu cred că s-a luat în considerare conținutul unui risc esențial pe conținut pe proteine, glucide ș.a.m.d, ci s-a luat în considerare volumul de marfă care circulă și la care s-a putut obține un acord cu producătorul.”, a mai adăugat Mircea Coșerea, profesor de economie.
Lista alimentelor de bază, ale căror prețuri vor scădea
A fost publicat proiectul ordonanței, cu lista alimentelor ale căror prețuri vor scădea. Sunt 14 produse, printre care laptele cu 1,5% grăsime și iaurtul cu 3,5%, făina albă, cartofii albi și zahărul tos, carnea de pui și carnea de porc (doar pulpa cu os ori carnea de lucru). La fructe, sunt incluse merele, prunele, pepenii și strugurii. Procesatorii și comercianții nu vor putea aplica adaosuri mai mari de 20%, iar pe lanțul de distribuție, acest adaos nu trebuie să depășească 5%.
Produsele vizate în ordonanță sunt:
Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
Brânză telemea din lapte de vacă vrac Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
Mălai 1 kg
Ouă de găină calibrul M 10 buc.
Ulei de floarea-soarelui 1L
Carne proaspătă pui
Carne proaspătă porc
Legume proaspete vrac
Fructe proaspete vrac
Cartofi proaspeți albi vrac
Zahăr alb tos 1 Kg
Proiectul de OUG poate fi citit integral aici: OUG-plafonare-preturi-alimente
